Sunt investitori privati care vor sã exploateze cãrbunele din Valea Jiului. Cum se va face exploatarea si cine sunt investitorii, încã nu se stie. Perimetrele miniere pot fi însã redeschise. Este vorba de perimetre, si nu de unitãti miniere în sine.
Directorul general al Conversmin, Stamin Purcaru, în acelasi timp presedinte al Consiliului de Administratie al Complexului Energetic Hunedoara spune cã perimetrele miniere pot fi redeschise, în conditii de eficientã economicã. Adicã, cãrbunele poate fi exploatat, la suprafatã, de cãtre grupuri, familii, investitori privati sau chiar stat.
“Toate perimetrele rãmân în evidenta ANRM. Nu vorbim de mine. Un perimetru poate fi, conform noii legi a minelor, scos la concesiune. Perimetrul minier poate fi redeschis ori pe amplasamentul fostei mine ori cu un investitor privat sau cine doreste sã concesioneze face singur metoda de exploatare, de deschidere, de pregãtire si de exploatare. Pentru stat ar fi costuri noi pentru cã în momentul în care se închide un perimetru minier are la bazã ineficienta economicã când se redeschide are la bazã un studiu de fezabilitate care îi garanteazã eficienta sa”, a declarat Stamin Purcaru, directorul general al Conversmin, societatea care se ocupã de închiderea si ecologizare perimetrelor miniere.
Declaratia premierului, Mihai Tudose, privind redeschiderea unor mine a ridicat semne de întrebare.
“Dânsul (prim-ministrul-n.r.) este conectat la noua Lege a Minelor care îsi propune ca anumite perimetre care sunt fezabile sã fie redeschise”, a spus Stamin Purcaru. Anumiti investitori sunt doritori sã exploateze cãrbunele din Valea Jiului. Nu este vorba de o exploatare la nivelul celei actuale, ci de o exploatare de mici dimensiuni.
“La ora actualã, informatiile mele pe surse, spun cã se cautã aflorimente în zone, nu de importantã nationalã, cum e mâna Lupeni, ci sunt zone care au rãmas capete de brat cu aflorimente la suprafatã care s-ar dori sã fie exploatate individual, pentru afacerile de familie sau de grup”, a mai declarat directorul Conversmin.
În urmã cu un an de zile, statul român pune la bãtaie zãcãmintele de huilã din Valea Jiului. Pentru cã nu este capabil sã îsi pãstreze resursele sau sã le exploateze cu societãtile de stat, statul român cautã investitori interesati care sã facã prospectiuni în Valea Jiului în vederea redeschiderii unor unitãti miniere. Investitori privati interesati de huila din Valea Jiului. Un kilometru pãtrat din zona Balomir-Uricani a fost pus la dispozitia investitorilor care vor sã afle cât zãcãmânt de cãrbune este în zonã. Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale a aprobat lista perimetrelor pentru concesionarea de activitãti de explorare prin concursul public de ofertã, iar în Valea Jiului un perimetru de un kilometru pãtrat în zona Balomir – Uricani este valabil pentru procedura de explorare.
Resursele minerale la liber
Oricine doreste poate face prospectiuni pentru a afla ce cantitate de cãrbune existã în zona concesionatã, dar si calitatea acestuia.
“Concursurile publice de ofertã se organizeazã pentru perimetre de explorare, nu pentru cantitãti care urmeazã a fi ulterior valorificate. Scopul principal al lucrãrilor desfãsurate în cadrul licentelor de explorare este tocmai stabilirea cantitãtilor de resurse/ rezerve minerale dintr-un zãcãmânt”, arãtau anul trecut, oficialii Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale. Astfel, dacã se constatã cã resursele minerale corespund din punct de vedere calitativ si cantitativ, pot începe procedurile de exploatare. “Pe baza licentei de explorare pot fi executate studii si lucrãri specifice necesare identificãrii zãcãmintelor de resurse/rezerve minerale, evaluãrii din punct de vedere cantitativ si calitativ a acestora si pentru determinarea conditiilor tehnice si economice de valorificare. Scopul lucrãrilor de explorare este de a fundamenta decizia cu privire la oportunitatea valorificãrii zãcãmântului, de a furniza datele necesare proiectãrii si executãrii lucrãrilor de deschidere, pregãtire si exploatare, cu mentinerea unui grad de asigurare cu resurse/rezerve minerale corespunzãtor exploatãrii”, mai arãta acelasi rãspuns.
Potrivit lui Stamin Purcaru, rezervele de cãrbune din Valea Jiului ajung pentru încã 60 de ani. Dacã nu se vor gãsi solutii pentru continuarea activitãtii miniere din Valea Jiului, peste 100 de milioane de tone de huilã nu vor mai ajunge la lumina soarelui. Conform Monitorului Oficial din anul 2007, în Valea Jiului au fost închise 20 de unitãti miniere. Totul s-a petrecut în decursul a 65 de ani. Mai exact prima unitate minierã închisã a fost Mina Rafael din Lupeni în anul 1941. Cea mai recentã închidere dateazã din anul 2015. Atunci s-a pus lacãtul pe mâna Petrila, cea mai adâncã din Valea Jiului. Conform aceluiasi document, s-au alocat diferite sume pentru închiderea si conservarea acestor perimetre miniere. Astfel, statul român a cheltuit peste 70 de milioane de lei pentru închiderea si conservarea perimetrelor miniere care au fost închise în decursul timpului. Mai exact au fost cheltuiti 76.032.621 de lei pentru închiderea minelor.
Monika BACIU
