O Foaie matricola, de acum 70 ani, arata faptul ca un elev era apreciat in complexitatea sa ca individ, nu doar dupa note. Inscrisul era un tablou complet al calitatii umane…
Scoala romaneasca veche, pare sa se fi aplecat mult mai mult asupra insusirilor elevilor, dar mai ales urmarea, dincolo de materiile invatate, insusirile sufletesti, inclinatii si talente, si, functie de acestea, recomandari ale dascalilor pentru profesiunea ce i s-ar potrivi.
O foaie matricola a unui elev de 14 ani, Aurel Iancu, nascut in comuna Cimpa, raionul Petrosani, din anul scolar 1943-1944, este un inscris care arata totul despre copilul de la acea vreme. Pe langa mediile anuale, foaia matricola contine date asupra individualitatii tanarului, pornid de la starea materiala a parintilor – saraci.
Datele se refera la dezvolatrea fizica a elevului si insusirile sufletesti. Inteligenta: foarte destept; Temperament: fire deschisa; Caracter: constiincios; Deprinderi: foarte bune etc. Foia matricola mai cuprinde materiile pentru care copilul prezinta mai mare interes, dar si profesiunea pentru care inclina. Pentru ca elevul sa nu fie ”aruncat” intr-un sector de activitate in care nu ar excela, sau mai rau pentru a nu abandona din cauza ca profesia aleasa de parinti nu ar concorda cu inclinatiile tanarului, dascalii recomandau profesia care i s-ar potrivi si pentru exercitarea careia elevul ar arata o reala placere.
In timp, aceste ”insusiri sufletesti” au disparut din atentia invatamantului modern, elevii fiind caracterizati si chiar judecati doar dupa note, fara a se mai lua in considerare celelalte calitati ale unui tanar. Nu mai vorbim de cultivarea acestor calitati…
Ileana Firtulescu
