Mii de hunedoreni suferă de boli cauzate de poluare. Aerul curat este esențial pentru sănătatea oamenilor și a
ecosistemelor. Doar poluarea atmosferică, fără a lua în considerare și alte forme de poluare, este responsabilă pentru aproape 238 000 de decese premature în fiecare an în rândul europenilor.
Noile norme propuse de către Comisia Europeană în 2022, în cadrul Pactului Verde European, urmăresc reducerea cu peste 75% în următorii zece ani a numărului deceselor cauzate de nivelurile crescute ale principalului factor poluant al aerului – pulberile fine în suspensie (PM2,5), deoarece acestea depășesc limitele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății.
Campania de informare din acest an – Împreună pentru un aer mai curat! – se va derula pe tot parcursul lunii august, urmărind informarea și creșterea gradului de conștientizare cu privire la efectele poluării aerului cu pulberi în suspensie asupra sănătății oamenilor, în rândul populației, mai ales a populației vulnerabile (copii, vârstnici, persoane cu afecțiuni cronice respiratorii și cardiovasculare), dar și a autorităților.
Potrivit DSP Hunedoara, 632 de hunedoreni suferă de astm bronșic. 2607 persoane din județ sunt în evidențe cu rinită alergică, 1417 persoane au fost diagnosticate cu BPOC, iar 305 persoane suferă de cancer bronho-pulmonar. Potrivit oficialilor din sănătate, toate aceste boli sunt direct legate de poluarea aerului.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății depășirea nivelurilor recomandate pentru calitatea aerului se asociază cu riscuri pentru sănătate. Particulele în suspensie sunt asociate cu bolile și decesele provocate de boli cardiace sau pulmonare. Pe termen scurt, efectele expunerii la aer poluat sunt: tuse, dispnee, durere în piept, iritarea ochilor, iar efectele expunerii pe termen lung sunt diminuarea funcției pulmonare, dezvoltarea bolilor respiratorii mai ales la copii, agravarea bolilor pulmonare existente la adulți și mai ales la persoanele în vârstă, decesul prematur la persoane cu boli pulmonare. Expunerea la aer poluat în timpul sarcinii are impact asupra sănătății fătului putând determina greutate mică la naștere și naștere prematură.
România ocupă locul 45 în lume și locul 8 la nivel european în ceea ce privește rata de mortalitate cauzată de poluare în general, anual înregistrându-se aproximativ 15 000 de decese din cauza poluării aerului (anul 2019).
Cele mai importante surse de poluare a aerului la nivel global sunt: industria și furnizarea de energie, mijloacele de transport care folosesc combustibili poluanți, managementul deșeurilor, praful, activitățile agricole și încălzirea locuințelor folosind combustibili fosili. Pentru a avea un aer curat, sigur pentru sănătate, este nevoie de acțiuni comune ale populației, autorităților, comunităților de la nivel local, până la nivel internațional.
Oamenii trebuie să cunoască riscurile pentru sănătate cauzate de poluarea aerului și să ia măsuri pentru a -și scădea expunerea individuală și a oamenilor din comunitate precum: reducerea activității în aer liber la momentele și în zonele cu trafic intens,
limitarea timpului petrecut
în anumite puncte de trafic
aglomerat, limitarea folosirii
autoturismului personal, evitarea arderii deșeurilor.
Riscul de a dezvolta afecțiuni pulmonare, cardio-vasculare dar și alte boli cronice este mult mai mare dacă se asociază și fumatul. Fumul de tutun conține peste 7.000 de substanțe chimice toxice, multe dintre ele fiind cancerigene iar fumatul pe parcursul unei vieți poate să ducă la scurtarea vieții unei persoane cu cel puțin 10 ani.
Fumul produs în urma consumului de tutun conține trei gaze cu efect de seră, pe lângă alți poluanți ai aerului: dioxid de carbon; metan; oxizi de azot;
Producția și consumul de tutun eliberează în fiecare an în atmosferă echivalentul utilizării anuale a 17 milioane de mașini pe benzină.
Monika BACIU
