Pe scena de la Petrosani a fost o nouã premierã, iar Valeriu Butulescu, autorul piesei, a stat la un pas de scenã, atent la tot ce se petrece acolo sus.
Acolo, însã, l-am gãsit pe Radu Tudosie, descult, cu plete si barbã, întruchipându-l pe Constantin Brâncusi, în ultimele sale zile de viatã. „Infinitul Brâncusi” a avut un text greu, dar care l-a fãcut pe actorul din rolul principal sã se detaseze complet de ceea ce a fost pânã acum si sã interpreteze fãrã cusur un rol pe care l-as numi fenomenal. Valeriu Butulescu si-a imaginat cum Brâncusi a trecut în lumea celor drepti, cu gândul cã pleacã acasã la Hobita, printr-o poartã dintre lumi, aidoma celei pe care a creat-o la Târgu Jiu. Replicile au curs fãrã cusur între Radu Tudosie, Amelia Toaxen, Daniel Cergã, Sergiu Firte, Mihai Sima, Alexandru Cazan, Mihai Alexandru si Adelin Ilie, ultimii doi, venind chiar spre final, în chip de americani. Butulescu l-a închipuit pe Brâncusi ca pe un veritabil român, care, de acolo, de la Paris, si-a iubit tara, neamul si nu l-a trãdat, în ciuda tuturor insitentelor, lãsând ca cea mai importantã capodoperã a sa – Coloana fãrã sfârsit – sã rãmânã unicã în lume.
Un singur lucru a fost putin neconform si anume, rândurile proiectate pe fundalul scenei, rânduri care au completat foarte bine piesa, dar care nu au fost mereu lizibile. Butulescu, însã, a inserat în text si câteva dintre aforismele sale cele mai importante si nu a uitat cã Brâncusi ne-a lãsat „sãraci si prosti si ne-a gãsit si mai sãraci si mai prosti”. A fãcut legãtura între pesti si pãsãri si l-a lãsat pe eroul sãu principal sã ne poarte prin lumea lui Constantin Brâncusi, cu muzica lui preferatã, arta sa de exceptie si lumea care l-a apreciat poate prea putin în timpul vietii sale. „Este o piesã modernã, proiectatã într-un spectacol foarte modern, despre cel mai mare artist modern al culturii române. În consecintã, mesajul transmis de acest spectacol este cel asteptat de spectatorii obisnuiti cu teatrul modern. Este destinul tragic al unui mare om, un dialog despre viatã si moarte si despre menirea artei, proiectat într-un ton foarte potrivit. Nu este o resemnare, în fata mortii, ci o privire demnã, care mã trimite cu gândul la cimitirul vesel de la Sãpânta”, a mentionat si Valeriu Butulescu, autorul piesei, înainte de premiera de sâmbãtã searã.
Diana Mitrache
