Ne plac efectele pirotehnice, ne minunăm de fiecare dată când observăm clădiri ce se prăbușesc controlat, sub efectul explozibililor perfect controlați, dar în spatele unor astfel de evenimente stau sute de ore de încercări și efecte pirotehnice verificate.
Cercetătorii de la INCD INSEMEX Petroșani ne-au arătat acum ce înseamnă acești explozivi, cum sunt ei încercați în laborator, dar și cum se fac verificările în cazul unor tragedii generate de folosirea unor substanțe pirotehnice.
În poligonul de încercare de la INCD INSEMEX am avut ocazia ca, alături de câțiva specialiști, să aflăm cum sunt încercați explozibilii folosiți în diverse industrii, de la cea de divertisment, la cea extractivă și nu doar. Am găsit aici oamenii care au ajuns să demonstreze efectele artificiilor sau a explozivilor, la Colectiv, la atentatul din Arad asupra unui om de afaceri, dar și cei care încearcă să certifice explozibilii folosiți în mină, ori chiar în armată. „Activitatea noastră se întinde și în zona de expertiză a unor evenimente care implică materia explozivă, ori articole pirotehnice, a unor evenimente ce se produc atât în zona civilă, dar, în ultima vreme, și în zona militară”, a spus ing Robert Laszlo, șef Departament Securittea Explozivilor și Articolelor Pirotehnice.
Dar acești oameni care au în grija lor securitatea celor ce privesc un foc de artificii, a unor mineri care vor scoate cărbuni, ori a celor ce le cer expertiza, elaborează cercetări importante, iar pentru asta au nevoie de aparatură performantă. Poligonul de la Petroșani este unul dintre cele mai bine dotate din Europa. Dovada cea mai elocventă este că Serviciul de Certificare al Explozivilor este parte integrantă a Organismului de Evaluare și Certificare de la nivelul Uniunii Europene.
În curtea laboratorului există o serie de construcții, fiecare destinată unui tip de încercare, iar una dintre ele este folosită pentru încercarea explozivilor care sunt detonați în interiorul clădirilor. „Am construit o clădire la scară 1-1, în care încercăm să simulăm o acțiune similară cu cea teroristă, prin aplicarea unor încărcături explozive pe fațada clădirii. Măsurăm diverși parametri, care îi ajută pe cei de la Facultatea de Construcții din Timișoara, spre exemplu, să identifice soluții constructive, care să împiedice prăbușirea totală a construcției, limitând efectul exploziei, doar în zona în care s-a produs”, a mai spus ing Robert Laszlo.
„Am derulat o serie de studii de cercetare, în care am stabilit câteva soluții aplicabile, pentru asigurarea sustenabilității securității activităților cu aceste tipuri de produse. Fie că vorbim despre manipularea materiilor explozive, ori despre relele intenții de utilizare a acestora și aici mă refer la evenimentele de tipul unui atac terorist, în cadrul laboratorului nostru derulăm cercetări pentru a stabili măsurile de prevenire, sau chiar eradicarea unor evenimente în care sunt folosite substanțe de acest tip”, a completat Dragoș Vasilescu, reprezentant al Departamentului de Securitate a Explozivilor și Articolelor Pirotehnice.
Explozivii sunt dimensionați în așa fel încât să rezite la condiții de 10 ori mai periculoase decât cele ce pot să se întâmple în realitate. Sunt dimensionați și toate aceste date rezultă din cercetările grupului de experți de la INCD INSEMEX.
Dar experții de aici merg și în teren și, cu apratura de ultimă generație din dotare, reușesc să facă diverse expertize și în teren. „Noi facem multă muncă în teren și mai puțin în laborator. Noi facem măsurători și determinări la clienți, cum sunt unitățile miniere, sau firme care fac demolări controlate, sau pentru litigii, între vecinătăți și cei care fac lucrări de împușcare, având în vedere riscurile ce pot genera probleme. Noi avem apartură portabilă cu care facem determinările și venim cu recomandări în ceea ce privește situația în care va trebui modificat ceva, dacă sunt riscuri inacceptabile, ori facem consultanță”, ne-a explicat Attila Kovacs, șef Laboratorul Tehnici de Împușcare.
Noi am mers în poligon și am aflat că și artificiile trebuie să aibă o anumită compoziție, că pot
genera riscuri uriașe dacă nu explodează corect, dacă nu au înălțimea necesară, dar și dacă nu sunt instruiți oamenii ce le
folosesc, așa cum s-a întâmplat și în cazul tragediei de la Clubul Colectiv. „Preocupările noastre sunt axate și pe prevenție, dar și pe corecție, dacă este cazul. Dar avem câteva expertize în derulare. Au fost colegii mei la UM Sadu, unde s-a întâmplat un accident pe linia de fabricație, iar noi am
participat la stabilirea cauzelor de la Colectiv, eveniment ce cred că este în mintea tuturor, sau chiar la alte evenimente ce au constat în deranjarea structurii lucrărilor miniere, soldate cu surpări, ori chiar pierderi de vieți umane”, a mai spus Attila Kovacs, șef al Laboratorului de Tehnici de Împușcare.
Acest departament de la
INSEMEX cercetează chiar și undele seismice și cele de șoc aerian, generat de diverse explozii, ori de lucrările de împușcare de la suprafață ori subteran, dar formează și angajații din acest domeniu, cum ar fi artificierii.
Pare spectaculos tot ce se întâmplă la poligonul de încercare și efectele sonore și vizuale sunt excepționale, însă, munca de
cercetare a făcut ca în minele din Valea Jiului să nu se mai producă explozii devastatoare, ca artificiile să nu mai producă victime, iar efectele pirotehnice să ne aducă, în general, starea de bine.
Diana Mitrache
