Trei unitãti miniere din Valea Jiului urmeazã a-si înceta activitatea în viitorul apropiat. Pe lângã minele Petrila si Uricani va fi închisã si EM Paroseni care, în prezent, mai are doar 737 de angajati programati a pleca (esalonat) pânã în anul 2018. Interesant este si faptul cã mina va fi închisã chiar în anul în care urmeazã a împlini 50 de ani de la demararea activitãtii de exploatare.
În prima decadã a lunii octombrie a anului 2013 s-au împlinit 45 de ani de la demararea oficialã a activitãtii de productie de la Exploatarea Minierã Paroseni. Primul vagonet cu cãrbune a fost scos la suprafatã în aplauzele unei numeroase asistente, printre oficialitãtile prezente numãrându-se si seful statului de atunci, Nicolae Ceausescu. Lucrãrile de amenajare ale noii mine din Valea Jiului demaraserã în anul 1963.
A fost cândva cea mai modernã minã din Vale
Anul 1968 a adus punerea în functiune a putului auxiliar nr. 1, acesta fiind sãpat de la suprafatã, cota 615, pânã la acoperisul stratului 5, cota 355, din care au fost sãpate galeriile transversale spre nord, la orizonturile 575 si 425, pentru deschiderea straturilor 13 si 15, din blocurile I, II, III, IV, V si VI. Datoritã mecanizãrii, E.M. Paroseni va deveni în deceniul al VII-lea al secolului trecut, cea mai modernã minã din întreaga Vale a Jiului.
Primul complex mecanizat de tãiere, evacuare si sustinere a fost introdus aici în urmã cu 41 de ani, în panoul 6155, din stratul 15. Complexul era alcãtuit dintr-o sustinere de tip O.M.K.T., de fabricatie ruseascã, un transportor cu raclete blindat de tip “Ribnyk”, de constructie polonezã si o combinã K.W.B. – 3 R.D.S., realizatã în C.A.E.R.. În aceeasi perioadã în subteranul minei au fost aduse si alte complexe mecanizate din Polonia si R.D.G., de tip „Fazos”, respectiv „Klockner-Becorit”.
Introducerea acestor complexe a reprezentat pentru acea vreme o adevãratã revolutie în tehnologia minierã din Valea Jiului. Tot în aceeasi perioadã au ajuns în subteran si primele transportoare cu bandã de cauciuc, anul 1975 aducând în premierã transportarea întregii productii de cãrbune extras, doar cu acest tip de benzi.
Cu începere din anul 1975, la Paroseni au fost experimentate si primele complexe mecanizate de productie româneascã, C.M.A. 1, C.M.A. 2, C.M.A. 2PH si C.M.A. 5H, care au obtinut performante asemãnãtoare cu cele aduse din strãinãtate.
Anii 80 au adus noi modernizãri
În anul 1983, la E.M. Paroseni a fost montat primul abataj de mare înãltime, de tip „Klockner-Becorit” destinat straturilor cu înãltime de 5,5 metri, în panoul 1, stratul 5, blocul VI. Doi ani mai târziu, au apãrut si primele sectii C.M.A. 5H, care au echipat abatajul frontal din panoul 3, stratul 5, blocul VI. Acesta a reusit sã atingã o serie de performante deosebite, înregistrând chiar si o productivitate de peste 20 tone/post, fapt care a dovedit eficienta mecanizãrii. Anul 1987 a adus si o modernã statie de dispecerizare, un an mai târziu fiind datã în folosintã si o nouã statie de ventilatoare de productie ruseascã. Aceasta asigura aerisirea blocurilor 0, II, III, V si VI.
Investitii dupã 1989
Dupã prãbusirea „societãtii socialiste multilateral dezvoltate”, mineritul românesc, implicit si cel din Valea Jiului a cunoscut un regres semnificativ. Totusi, la E.M. Paroseni, investitiile au continuat si în anii 90. Astfel, în anul 1995 a fost dat în folosintã un nou put auxiliar care a fost sãpat de la cota 615, pânã la cota 250. Dupã doar 4 ani, în luna mai a anului 1999 a fost inaugurat si putul de aeraj din blocul VI, împreunã cu o statie de ventilatoare V.O.K.D., care asigura aerajul în blocul respectiv.
La toate acestea s-a adãugat în anul 2000 o nouã investitie majorã, odatã cu semnarea primului mare contract de investitii din sistemul termoenergetic românesc. Este vorba despre asa-numitul „Proiect Kopex – Itochu”.
Zeci de milioane de tone de cãrbune extrase în 45 de ani
În cei 45 de ani de activitate, la E.M. Paroseni au fost aduse la suprafatã din mãruntaiele pãmântului peste 28 de milioane de tone de cãrbune. Cea mai micã productie a fost înregistratã chiar în anul în care mina a pornit la drum, în anul 1966 fiind extrase doar 12.259 de tone de huilã. În acelasi timp, „vârful” a fost atins între anii 1981 si 1985, când productia anualã a fost de peste 1 milion de tone. Dupã anul 1989 productia de cãrbune a scãzut constant, dar sigur, de la circa 600.000 de tone în anul 1991 la doar 242.722 de tone în anul 2003 iar apoi din ce în ce mai putin.
Mircea Nistor
