Imaginile profetice ale “Sfântului de la Prislop”

Cunoscut ca “Sfântul de la Mãnãstirea Prislop”, desi nu a fost canonizat niciodatã de Biserica Ortodoxã, Pãrintele Arsenie Boca ne-a lãsat mostenire nu numai învãtãturile sale, ci si o bisricã pictatã cu scene considerate profetice.

Mãnãstirea Prislop, de lângã Hateg, este loc de pelerinaj pentru mii si mii de oameni din întreaga tarã. Vin sã se roage la mormântul Pãrintelui Arsenie Boca, prigonit de Securitate pe timpul vietii pentru harul sãu divin, care constituie si acum, dupã mai bine de douã decenii de la trecerea sa la cele vesnice, un punct de reper si o sperantã pentru mii de credinciosi. Oamenii vin si se roagã la mormântul sãu din curtea Mãnãstirii Prislop, convinsi cã, la fel ca si când era în viatã, „Sfântul de la Prislop” va faceo minune. Dar putini sunt cei care stiu despre pictura lui Arsenie Boca, consideratã profeticã, de pe Biserica de la Drãgãnescu, din apropiere de Bucuresti. O bisericã ce se umplea de lume atunci când Arsenie Boca locuia în acest sãtuc, chiar peste drum de lãcasul de cult. În pronaosul bisericii din Draganescu, pe care Arsenie Boca a pictat-o începând cu anul 1968, pãrintele a strecurat câteva imagini premonitorii, neobisnuite prin actualitatea lor.2-1 Astfel, se pot vedea telefonul mobil, turnurile gemene incendiate pe 11 septembrie 2001 la New York, ori chiar naveta Discovery. În acelasi timp, Arsenie Boca a contopit cu imaginile premonitorii scene biblice importante, cum ar fi Învierea, înfãtisarea iadului si a Cetei celor Drepti. Iar cu litere sângerii, Pãrintele a scris “Fãrãdelegile atrag pedeapsa pe pãmânt”.

Învãtãmintele Pãrintelui pentru urmasii sãi

Chiar dacã pare socant, Pãrintele Arsenie Bpoca si-a imaginat în desen evenimentele importante care au schimbat iremediabil lumea modernã, de la terorism, la modificarea geneticã; de la globalizarea mondialã la secularizarea new-age-istã a bisericii lui Hristos.  În partea stângã a naosului este reprezentatã, în aceeasi scenã lumea cu pãcatele ei, cu rãzboiul duhovnicesc al omului. Una dintre cele mai frumoase picturi din aceastã bisericã este însã Învierea, în care trupul spiritualizat al Mântuitorului apare redat cu multã finete, în fundal apãrând conturul crucii. În partea de sus a scenei, de dimensiune redusã, apare pictatã apocalipsa si, dacã te uiti atent, vezi niste zgârie-nori arzând. Scena seamãnã foarte mult cu o fotografie a tragediei de la 11 septembrie 2001 si nu putini au fost cei care au spus cã aceasta nu poate fi decât o profetie. De asemenea, o altã scenã inspiratã din viata modernã ilustreazã celebra chemare la cinã. Îngerul Domnului îl cheamã pe om la Cina de Sus, dar el, asezat confortabil în fotoliu, înconjurat de lux si descoperirile tehnicii, îi spune acestuia, prin telefon, cã are de “rotunjit tarina”, adicã de stãpânit Pãmântul, de încercat milioanele de cai putere ai rachetelor, de populat alte planete. “Avem alte preocupãri”, este scris undeva pe perete. Iar cei care au descifrat mãcar partial mesajul incredibilei picturi din bisericã spun cã nu senzationalul trebuie cãutat la Drãgãnescu, ci pictura în sine  care inspirã la rugãciune si aduce aminte de viata vesnicã, dupã ce trupul omului se întoarce în tãrâna din care a fost plãmãdit. 2-2“Sã nu credeti cã veti intra dupã moarte în Împãrãtia în care nu ati trãit pe pãmânt”, este mesajul lãsat de Pãrintele ce a schimbat mult, alãturi de alti preoti plini de har, ideea omului despre credinta purã si adevãratã.

Sfântul de la Prioslop

Arsenie Boca a fost absolvent de medicinã, teologie si bellearte, dar, totodatã, si un cãlugãr simplu si “omul îmbrãcat în haine de in”, care citea deopotrivã Filocaliile si ultimele cãrti despre quasari sau unde cuantice, fãrã sã vadã o contradictie între crestinism si stiintã, între iutimea cunoasterii intelectuale si miracolul energiilor necreate ale lui Dumnezeu. A fost arestat si torturat de Securitate în 1948 sub acuzatia de legãturi cu legionarii, lucru pe care l-a negat întotdeauna. Intrat în monahism la Sâmbãtã de Sus în 1940, a fost mutat la Prislop, iar în 1951 a fost din nou ridicat de Securitate, apoi trimis la Canal si la Ocnele Mari, pe motiv cã atrãgea prea multã lume la credintã. În 1959 mãnãstirea Prislop a fost desfiintatã, iar pãrintele, dupã o vreme de pribegie, a fost primit pictor la Atelierele Patriarhiei de la Schitul Maicilor. Pensionat în 1968, pãrintele s-a stabilit în satul Drãgãnescu pentru a picta biserica, ceea ce a fãcut cu multã rãbdare pânã în primãvara anului 1989. Dupã aceasta s-a retras la mãnãstirea Sinaia, unde, în acea toamnã, a si trecut la cele vesnice. A fost înmormântat la Prislop, asa cum  si-a dorit, iar Mãnãstirea este locul  preferat de rugãciune pentru mii de oameni care cred cu tãrie cã Pãrintele Arsenie Boca îi poate ajuta si dupã moarte. La fiecare sãrbãtoare crestinã curtea mãnãstirii se umple de credinciosi, însã în fiecare zi cei care îsi pun speranta în Dumnezeu  vin si se roagã la mormântul celui care, desi nu a fost pânã acum canonizat, este considerat un sfânt si un fãcãtor de miracole, pãrintele Arsenie Boca. Mormântul lui este acoperit în permanentã de flori aduse de credinciosi, iar candelele ard necontenit la cãpãtâiul sãu.

Carmen Cosman

Advertisements