Seceta, debitele tot mai scãzute ale Jiului, amenajãrile hidrotehnice aproape finalizate, dar si santierele care au atras maidanezii în Parcul National Defileul Jiului provoacã efecte ce ar putea fi ireversibile.
Rangerii din Parcul National spun cã ar vrea sã existe o lege care sã reglementeze odatã ceea ce se întâmplã acolo si ne spun ce au observat, în ultima vreme, în pãdure, dar si în apa Jiului. Apele au scãzut, iar debitele sunt cu un sfert mai mici fatã de anul trecut. Iar asta în conditiile în care s-ar astepta topirea zãpezilor., dar nici asta nu mai este valabil, pentru cã a nins foarte putin în acest an. Asa se face cã Jiul este extrem de scãzut si responsabilii de la Apele Române vorbesc acum de secetã. „A fost un an extrem de secetos. Aportul de precipitatii solide, de zãpadã, a fost foarte mic. Se va reflecta, zic eu în viitorul nivel al debitelor cursurilor de apã. Pe viitor, dacã ne raportãm la stratul de zãpadã care nu prea existã, eu zic cã vom avea un an secetos. Jiul e mai scãzut fatã de anul trecut cu 30%, dar nu numai al Jiului”, a spus Sorin Corici, sef al Sistemului Hidrotehnic Ape Jiu.
Si cu un astfel de debit, hidrocentralele montate si încã nefunctionale din Defileul Jiului ar urma sã producã energie electricã. Tocmai de aceea, rangerii din Parcul National ne atrag atentia cã acest fapt ar trebui sã fie un semnal de alarmã.
„Atâta timp cât nu avem o documentatie de mediu care se releve care este exact consecintele, nu neapãrat pe lucrãri, cât mai ales pe exploatare, nu putem spune. Vrem sã facem trimitere, însã, pentru ceea ce însemnã o arie protejatã”, a spus Marin Serban, director Parcul National Defileul Jiului.
Mai mult, cei care au în grijã fauna din parcul national ne spun acum cã o serie de animale ar putea sã fie afectate de câinii ce pânã acum au fost hrãniti de muncitorii din santierele de pe defileu.
„Sunt efecte, dar sunt punctuale. Am constatat deseuri, aglomeratii de câini în jurul santierelor, care pot si au efect asupra faunei. Am constatat o acomodare punctualã a unor exemplare de faunã, cu ceea ce este în jurul santierelor. Am constatat o interactiune a ceea ce înseamnã ecoturismul, cum ar fi rafting si lucrãrile de pe Jiu si, mai ales, de doi ani de zile contactãm efectul schimbãrilor climatice, care ar trebui sã ne dea de gândit. Asta, cã debitul e foarte mic”, mai spune Marin Serban, director Parcul National Defileul Jiului.
În amenajãrile hidroenergetice de pe Jiu ar mai fi investitii de finalizat, iar acum Hidroelectrica nu face altceva decât demersurile necesare sã obtinã avizele de construire pentru restul constructiei. Asta, dupã ce aici s-au investit sume uriase, lucrãrile fiind realizate în proportie de 98%.
La finalizarea proiectului, pe râul Jiu, dacã vor fi puse vreodatã în functiune, centralele Dumitra dinspre Petrosani si cea de la Bumbesti-Jiu vor avea o putere instalatã totalã de 65 MW si un aport energetic de 259 GWh/an. Valoarea totalã a investitiei se ridicã la 230 de milioane de euro. Ecologistii nu vor sã accepte cã Jiul, în Defileul Jiului, va fi captat si fauna si flora vor fi, dupã cum sustin ei, distruse. Potrivit unui comunicat remis presei,
„Parcul National Defileul Jiului riscã sã fie distrus de o hidrocentralã care va capta aproximativ 85% din debitul actual al Jiului pe toatã lungimea Defileului. Conform declaratiilor din presã, o parte din amenajarea hidroenergeticã urmeazã sã fie datã în functiune în acest an, desi proiectul avizat în 2003 a fost modificat pe parcurs fãrã notificarea autoritãtii de mediu, lucrãrile continuând în baza acordului de mediu obtinut în urmã cu 14 ani. WWF solicitã urgent interventia Ministerului Mediului si a Gãrzii de Mediu care trebuie sã decidã suspendarea lucrãrilor si reluarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului”, se aratã în comunicatul WWF (World Wildlife Fund)
Diana Mitrache
