PP-DD, filiala Hunedoara, a aflat fãrã prea multã surprindere cã Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri (MECMA) a anuntat cã în urma auditului desfãsurat de Curtea de Conturi la Compania Nationalã a Huilei SA din Petrosani au fost descoperite mai multe nereguli.
Neregulile au fost descoperite în urma auditului general al activitãtii proprii ministerului si a companiilor aflate în subordine din perioada 2009 – aprilie 2012. Printre acestea se enumerã: vânzarea sub pretul de productie a huilei (adicã în pierdere) – 58 lei (13,6 euro) pe gigacalorie (170 lei pe tonã) cãtre CET Deva, respectiv 64 lei (15 euro) pe gigacalorie (230 lei pe tonã) cãtre CET Paroseni, sub pretul huilei de import, majorarea nejustificatã a cheltuielilor de exploatare, prin contracte de servicii încheiate în defavoarea companiei (ex. spãlare echipamente, servicii de curãtenie, întretinere etc.), iar controlul continuã.
Ne întrebãm câtã responsabilitate au „ei” si câtã încredere mai puteti avea „dumneavoastrã” în cei ce conduc destinele tãrii si a Vãii Jiului (senatori, deputati si lideri de la toate partidele ce s-au perindat la guvernare), guvernanti (ministrii si premieri), lideri de opinie care toti la unison au aplaudat strategii fãrã cap si fãrã coadã, fãcute pe genunchi, care nu fãceau altceva decât sã asigure continuitate propriilor lor interese, în detrimentul marii mase a cetãtenilor cinstiti.
În timp ce PP-DD prezenta materiale laborioase, fãcute în baza unor analize multidisciplinare pornind de la legislastia internã si externã, strategii europene, starea economiei nationale si locale si terminând cu starea populatiei, pe date culese din teren, toti acesti „specialisti” plãtiti gras de la buget, ne fluturau izbãvirea pe coltul unor hârtii, singurele hârtii aflate pe birourile lor. Nu s-au bazat nici o clipã pe analize serioase si nici mãcar pe bunul simt.
În timp ce PP-DD prezenta date concrete, toti ceilalti strigau si împroscau cu minciuni, în declaratii de presã, pe blogosferã, în adunãri (adunãturi), în spate continuând sã facã ce stiau mai bine – adicã sã fure.
A fost nevoie de un control de amploare, ca sã fie scoase la ivealã adevãruri bine dosite si strajnic pãzite de slujbasi de vazã, adusi în fruntea „treburilor” cu un singur scop, sã punã în practicã o politicã nenorocitã de distrugere sistematicã a Vãii Jiului, pentru ca, nu-i asa, sã nu se mai repete miscãri de masã atunci când „viermilor” le va fi foame.
Vã aducem aminte doar câteva dintre aspectele semnalate la începutul anului 2012, de conducerea PP-DD filiala Hunedoara, într-un document programatic, intitulat sugestiv Huila Poporului:
1. continuarea implicãrii statului trebuia sã se facã în limitele permise de legislatia internã dar cu respectarea angajamentelor asumate de statul român, inclusiv cele legate de pretul minim la huilã conform Deciziei Consiliului UE nr.1407/2002/UE, prin care România nu avea dreptul sã vândã huila la un pret mai mic decât pretul huilei din tãri terte sau Deciziei 2010/787/UE privind acordarea ajutorului de stat pentru perimetrele miniere de exploatare neviabile.
2. costurile de vânzare nu acopereau costurile de productie, fiind necesarã majorarea pretului de vânzare a huilei cãtre furnizori, iar ca mãsuri se propuneau cresterea pretului la huila energeticã vândutã cãtre termocentrale, de la 58,66 lei/Gcal la 85 lei/Gcal, care ar fi asigurat eliminarea completã a subventiei, interventia ministerului de resort pentru reducerea pierderilor din sistemul termoelectric care sã fi permis cresterea ponderii pretului materiei prime (huilã) în pretul MW ( cca. 35÷45%), pânã la valoarea realã.
3. posibilitate de reducere a cheltuielilor companiei se putea face într-o marjã foarte redusã, fãrã a afecta grav buna functionare a acesteia, iar ca mãsuri se propuneau reducerea costurilor la toate exploatãrile miniere pânã la un prag de rentabilitate aflat la un nivel de cca. 80÷82 lei/Gcal (sub presul de vânzare) prin renegocierea contractelor de furnizare si prestãri servicii într-un mod avantajos pentru companie, restructurarea sistemului de lucru în subteran cu accent pe personalul direct angrenat în activitãtile din abataje, ajustarea si, dupã caz, externalizarea si a altor activitãti auxiliare lucrãrilor din abataj, realizarea de parteneriate, contracte pe termen determinat si, dupã caz, leasing de utilaje etc.
4. nu mai era posibilã reducerea personalului având în vedere cã acesta este îmbãtrânit iar declinul natural prognozat de companie arãta un trend descendent, pânã la cca. 40-43% fatã de anul 2010, iar ca mãsuri se propuneau sprijinirea directã sau indirectã de cãtre stat a furnizorilor de formare profesionalã din Valea Jiului în crearea si acreditarea unor centre pentru furnizarea programelor de calificare si recalificare a personalului inclusiv cel disponibilizat pentru activitatea minierã si conexã, crearea unor pârghii pentru ca autoritãtile publice locale sã poatã beneficia de o parte din taxele (TVA, redeventã sau altele), reutilizarea spatiilor si activelor devenite disponibile în procesul de reconversie etc.
5. huila trebuia sã rãmânã în continuare o activitate strategicã deoarece noile tendinte în UE si pe plan mondial sunt de a relaxa politica de închidere în schimbul accentuãrii mãsurilor de reducere a carbonului la sursã, pe baza tehnologiilor deja existente, lucru dovedit de Germania care renuntã treptat la energia nuclearã, chiar dl C-tin Jujan, ex-Director General al CNH, afirma cã subventia pentru huilã în România era de 8 euro/Gcal, fatã de Germania unde ajungea la 100 de euro/Gcal.
6. preluarea CNH de cãtre o altã companie prin formarea unui mix energetic nu este fezabilã, ba chiar utopicã în conditiile date, chiar dacã este permisã de prevederile UE, deoarece acoperirea costurilor generate de eficientizarea acestei noi entitãti din eventualele mici beneficii ale primelor, sunt foarte mari, lucru care le va compromite pe amândouã, fapt dovedit încã de la început de dificultatea peluãrii activelor si pasivelor de la minele neviabile, iar neplata TVA pe produsul huilã va genera alte pierderi suplimentare la bugetul de stat.
7. impactul social generat de eventuala închidere a minelor din Valea Jiului pentru cetãteni si economia localã este catastrofal, având în vedere structura monoindustrialã a zonei si structura familialã preponderent bazatã pe veniturile realizate de un singur sot. Iatã cã se anuntã disponibilizãri încã înainte de a se realiza complexul energetic mult trâmbitat, fãrã Compania Nationalã a Huilei. Ca mãsuri, PP-DD propunea deblocarea unor fonduri de la rezerva de stat pentru sustinerea imediatã, pe termen scurt, a familiilor ce vor fi afectate de reorganizarea C.N.H., reutilizarea spatiilor si activelor devenite disponibile, sprijinirea directã sau indirectã de cãtre stat a furnizorilor de formare profesionalã din Valea Jiului în crearea si acreditarea unor centre pentru furnizarea programelor de calificare si recalificare a personalului disponibilizat, autoritãtile publice locale sã poatã beneficia de o parte din taxele (TVA, redeventã sau altele) s. Vã lãsãm pe dumneavoastrã, poporul, sã decideti cine a mintit si cine a spus adevãrul.
”MECMA îsi continuã activitatea de audit si de centralizare a rezultatelor deja existente urmând ca mãsurile luate sã se materializeze în sesizarea organelor abilitate, (acolo unde este cazul), mergând pânã la desfacerea contractului de muncã în cazul persoanelor vinovate”, se mai spune în comunicatul prezentat.
PP-DD filiala Hunedoara, reafirmã cã niciodatã nu este prea târziu pentru a corecta aceste erori de abordare strategicã, iar implicarea onestã a factorilor de decizie în interesul cetãteanului si nu a gãstii de partid, ar putea conduce la salvarea a ceea ce a mai rãmas din CNH.
PP-DD actualizeazã în prezent propria strategie, Huila Poporului, la conditiile create de iresponsabilitatea celor care se aflã, sau care s-au aflat la guvernare, si promite cetãtenilor Vãii Jiului, cã va face tot ce îi stã în putere pentru a redresa activitatea economicã din zonã. În acest sens PP-DD considerã cã CNH reprezintã principalul motor pentru Poporul Vãii Jiului.
Vizita d-lui Dan Diaconescu în subteranul Vãii Jiului, contactul cu viata de zi cu zi a ortacilor a creat o punte între mineri si Bucuresti, iar în conditiile în care voi veti decide ca PP-DD sã vã reprezinte, încã din acest an, aceastã punte va asigura existenta viitoare, de sine stãtãtoare a casei noastre.
Petrosani, 4 octombrie 2012
PRESEDINTE Haralambie VOCHITOIU
