Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului, administrat de Universitatea din București, a devenit scena unui dialog artistic inedit despre sol, comunitate, patrimoniu geologic și natural în cadrul proiectului european „The Big Green”.
Rezidența artistică face parte din activitățile dedicate Săptămânii Europene a Geoparcurilor, perioadă în care geoparcurile UNESCO de pe continentul nostru organizează evenimente pentru a promova geodiversitatea, cultura și sustenabilitatea. În această perioadă, reprezentanții a trei medii artistice din România – Maia Ștefana Oprea, Alina Tofan și echipa Centrului de Studii Vizuale (Cătălin Rulea și Gabriel Demeter) – au fost implicați într-o rezidență artistică care a conectat arta contemporană cu cercetarea științifică și cu vocea comunității locale.
„Proiectul The Big Green este un proiect internațional în care sunt implicați 14 parteneri. România este reprezentată de Universitatea din București și Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului. Scopul proiectului este de a valorifica potențialul sectoarelor creative în direcția unei societăți sustenabile, adică ce poate face sectorul creativ pentru a ne ajuta să ne adaptăm la schimbările climatice și la sustenabilitate. Avem în momentul acesta o rezidență artistică în Geoparcul Țara Hațegului, unde sunt invitați trei artiști din țară ale căror lucrări, urmăresc interpretarea patrimoniul natural al Țării Hațegului”, a declarat drd. Cristina Toma, coordonatoarea proiectului din partea Geoparcului Țara Hațegului.
Artista Maia Ștefana Oprea a creat o instalație participativă cu peste 100 de copii din geoparc, sub titlul „Mânuțe-fosile”. Micii participanți au modelat amprente ale mâinilor folosind amestecuri de pământ din Geoparc – lut galben de la Bărăștii Hațegului, argilă roșie de la Balta Roșie și compost cu semințe de fân. „Am urcat 56 de mânuțe la Cetatea Colț, unde le-am așezat în firide, imaginându-mi că unele vor germina, altele vor fi găsite în viitor. Am mai creat și un pat de grădină sub forma unui copil pe aleea spre Cetatea Mălăiești. Este un proiect participativ care simbolizează o relație vie între geologie, istorie și comunitate. Coșul în care am adunat restul mânuțelor-fosile, realizat din iederă și clematită sălbatică, devine un simbol al modului în care Geoparcul protejează Pământul”, a explicat artista.
La rândul său, Alina Tofan a explorat relația dintre memorie afectivă și timp geologic în proiectul său „Ensoilment”, prin video performance-uri și ateliere cu elevi și voluntari. Activitățile de tip body mapping și storytelling au fost completate de trasee performative la Casa Vulcanilor. „A fost o modalitate foarte interesantă de a înțelege mai bine ce înseamnă un geoparc, ce comunică oamenii din Geoparc și care sunt valorile. Nu e doar o creație de sine stătătoare, ci ceva care circulă și este transmis mai departe prin oameni care vin în Geoparc”, a mărturisit artista Alina Tofan.
Cătălin Rulea, ajutat de Gabriel Demeter, ambii din partea Centrului de Studii Vizuale, a lucrat la o instalație simbolică intitulată Inima Geoparcului Țara Hațegului, inspirată de elementele care definesc identitatea locală: Munții Retezat, Biserica Densuș și dinozaurii. „Toate aceste elemente au în comun pământul, solul, subsolul. Inima realizată de noi aduce la suprafață povestea vieții din sol și transmite vizitatorilor o lecție despre conexiunile dintre geologie și viață”, a explicat el.
Proiectul „The Big Green” este cofinanțat prin programul Europa Creativă al Uniunii Europene și se derulează pe parcursul a patru ani, având în centru o temă diferită în fiecare an: Aer, Sol, Apă, și, în final, Ecosistem. Inițiativa propune o abordare inovatoare, în care cultura devine un instrument activ în răspunsul la provocările de mediu și sociale ale prezentului.
Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului și Universitatea din București contribuie esențial la acest demers prin expertiza acumulată în conservarea patrimoniului natural și implicarea activă în proiecte educaționale și culturale care generează schimbare la nivel local și internațional. Activitățile derulate oferă un exemplu concret de colaborare între știință, artă și comunitate, cu impact real asupra modului în care ne raportăm la patrimoniul geologic, patrimoniul natural, și cel cultural, dar și la viitor.
Adina POPA
