Ruinele fostei Preparatii de la Petrila nu sunt în custodia Ministerului Energiei. Ele nu au fost deloc luate în calcul, atunci când, spre exemplu, la Mina Petrila s-a vorbit despre ecologizarea zonei de la suprafatã, dar nici Complexul Energetic Hunedoara nu le-a revendicat, desi, cel mai probabil, ele apartin fostei Companii Nationale a Huilei din Petrosani.
În timp, vechile constructii, unde cãrbunele se spãla, iar mai apoi se sorta, au ajuns o ruinã peste care cresc bãlãriile. Oamenii aflati în cartierul mãrginas, denumit Bosnea, le-au tocat mãrunt, fãcând o bunã parte din treaba autoritãtilor si acum pãmântul, aflat la granita din Petrila si Petrosani, nu este al nimãnui. Nimeni nu revendicã acea suprafatã, nãpãditã de ruine din beton, pentru cã tot ce a fost acolo fier vechi a dispãrut si doar betoanele mai se ivesc dintre tufele de buruieni, în timp ce responsabilii din Ministerul Energiei au aflat abia acum.
„Multumesc pentru sesizare. În primul rând, vom analiza dacã aceastã zonã este în proprietatea CEH, sau a SNIM, dar bãnuiala mea este cã avem o zonã scãpatã si nu este intabulatã în nicio parte. Ca atare, voi lua mãsurile necesare pentru a ajunge în patrimoniul societãtii, unde au fost date de cãtre stat, urmând mai apoi sã se defineascã procesul în cadrul lucrãrilor de închidere care sunt în executie”, a spus Doru Visan, secretar de stat în Ministerul Energiei.
Toate clãdirile din incinta Minei Petrila trebuiau demolate pânã la 1 ianuarie 2016, dar un grup de arhitecti au cãutat solutii alternative la demolarea clãdirilor minei, întregul demers fiind grupat sub denumirea genericã „Petrila, patrimoniul industrial ca sursã de regenerare urbanã”.
Aceastã suprafatã, însã, nu a interesat pe nimeni în toti anii ce au trecut de la desfiintarea procedeului de spãlare a cãrbunelui. Nimeni, în afara magnetilor, nu a mai dat pe aici, iar acum zona este dezolantã.
Diana Mitrache
