Dupã Sâmbãta lui Lazãr, în duminica a sasea din postul Pastelui, cunoscutã în popor si ca Duminica Floriilor, Biserica Ortodoxã sãrbãtoreste intrarea triumfalã a lui Iisus Hristos în Ierusalim.
Floriile deschid sãptãmâna cea mai importantã pentru pregãtirile de Paste, asa-numita Sãptãmânã Mare, de dupã cele 40 de zile de post.De Florii se mãnâncã peste, fiind a doua dezlegare din postul Pastelui, dupã cea din ziua Bunei Vestiri, iar din aceastã zi, urzicile sunt interzise, interdictie numitã si ”nunta urzicilor”. Duminica Floriilor este precedatã de Sâmbãta lui Lazãr. În aceastã zi, Iisus Hrisos îsi aratã din nou minunile, înviindu-l pe Lazãr, la patru zile de la moarte. Învierea lui Lazãr este simbolul învierii viitoare a neamului omenesc. Dupã aceastã minune, multimile strânse la portile cetãtii l-au întâmpinat cu flori si l-au aclamat pe Mântuitor, la intrarea în Ierusalim. Sâmbãta din ajunul Floriilor este cunoscutã si ca Mosii de Florii, când se fac pomeniri pentru sufletul rudelor decedate. De Florii, atentia comunitãtii traditionale era îndreptatã, pe lângã sãrbãtoarea religioasã, cãtre renasterea vegetatiei. De fapt, denumirea popularã a sãrbãtorii vine de la zeita romanã a florilor, Flora, peste care crestinii au suprapus sãrbãtoarea intrãrii Domnului în Ierusalim. Astfel, pe lângã sãrbãtoarea crestinã a intrãrii Mântuitorului în Ierusalim, au apãrut si nenumãrate obiceiuri si traditii, atât în mediul rural, cât si în cel urban, cele mai multe de sorginte pãgânã.
De exemplu, de Florii se obisnuieste sã se facã „de ursitã”, astfel cã fetele aflau, prin diverse procedee, dacã se vor cãsãtori sau nu în acel an. Tot de Florii, mãrtisorul purtat pânã în aceastã zi se pune pe ramurile unui pom înflorit sau pe un mãces, iar zestrea se scoate din casã, pentru aerisire. Înaintea sãrbãtorii, fetele nemãritate din Banat si Transilvania obisnuiesc sã punã o oglindã si o cãmasã curatã sub un pãr altoit. Dupã rãsãritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite în farmece pentru noroc în dragoste si sãnãtate.
1.498.921 de români îsi serbeazã onomastica în Duminica Floriilor, conform statisticilor din cadrul MAI.
Dintre acestia, 857.995 sunt femei, cele mai multe purtând numele Viorica (148.896), Florentina (126.556) sau Florica (94.779). Duminicã vor fi sãrbãtorite si femeile care poartã alte nume cu rezonante florale, cum ar fi Camelia (73.102), Margareta (54.389), Violeta(56.563), Lãcrãmioara (30.800), Delia (29.619), Narcisa (12.755), Crina (19.263), Iris (1.755), Dalia (2.828), Anemona (789), Micsunica(626), Panseluta (441) sau Crizantema (304). De asemenea, sunt sãrbãtoriti si 631.926 de bãrbati, cei mai multi purtând numele de Florin (329.564) si Viorel (147.609), dar si Florian (55.038), Florentin (24.655), Florinel (13.771), Narcis (13.124), Bujor (1.606), Ghiocel (1.202), Floricã (414) sau Crin (196).
De asemenea, la miezul noptii, se fierbe busuioc în apã, iar dimineata fetele se spalã pe cap cu aceastã fierturã, ca sã le creascã pãrul frumos si strãlucitor. Ce rãmâne se toarna la rãdãcina unui pãr, în speranta cã bãietii se vor uita dupã ele ca dupã un copac înflorit. În popor se mai spune cã cine îndrãzneste sã se spele pe cap în ziua de Florii fãrã apã descântatã si sfintitã riscã sã albeascã. La toate popoarele crestine pot fi întâlnite diferite obiceiuri, unele chiar similare celor de la noi, majoritatea având în prim-plan palmierul sau salcia. Aceste traditii nu au nimic în comun cu spiritul crestinesc al praznicului Intrãrii Mântuitorului în Ierusalim
