O amenii din judetul Hunedoara stau pe un munte de huila, insa se incalzesc cum pot. Societatile de termoficare, atat din Valea Jiului, cat si din nordul judetului, au datorii de milioane de lei si risca sa intre in faliment. Unele s-au si desfiintat deja de ani buni, iar centralele termice au fost vandute la fier vechi.
Pe langa datoriile pe care societatile de termoficare le au catre stat ori catre furnizori, tot mai putini oameni au ramas bransati la sistemele centralizate de termoficare din cauza pierderilor pe retea, costurile ridicate ale gigacaloriei, ori din dorinta de a avea caldura cat mai multa, dupa bunul plac si buzunar.
Lipsa pacurii, motiv de greva foamei
In municipiul Brad, la inceputul acestei ierni, furnizarea agentului termic pentru cele aproximativ 3.000 de apartamente a ridicat probleme, cu toate investitiile din ultimii ani: societatea de termoficare nu avea pacura suficienta, motiv pentru care primarul Florin Cazacu a facut greva foamei timp de sase zile. Pana cand statul i-a acordat un milion de lei pentru termoficare.
”Este nevoie de aproximativ 2.500 de tone de pacura pentru aceasta iarna, iar suma repartizata nu este de ajuns pentru iarna aceasta. Banii asigura pacura pentru o perioada, dar sa nu uitam ca iarna este abia la inceput. Daca va fi alocata o cantitate de 2.500 de tone de pacura din rezerva de stat, atunci s-ar asigura caldura pentru toata iarna, fara nicio problema”, sustinea la acea vreme Cazacu.
Problema de la Brad s-a transformat insa in meci politic, presedintele PDL Hunedoara, Dorin Gligor, acuzandu-l pe Cazacu de incompetenta.
”In perioada 2007-2011, sprijinul acordat de la nivelul central al statului pentru sustinerea sistemului centralizat de alimentare cu energie termica furnizata in municipiul Brad se ridica la suma de 7.686.000 de lei. De altfel, s-a mai propus ca operarea, administrarea si exploatarea sistemului de furnizare a energiei termice sa fie transferata, in urma unei proceduri concurentiale, unei companii private de tip ESCO, care sa realizeze investitiile necesare pentru imbunatatirea serviciului, urmand sa-si recupereze cheltuielile de la utilizatorii finali, cu reducerea garantata a facturii de energie. Reamintesc ca alimentarea cu energie termica a populatiei reprezinta un serviciu public in sarcina autoritatii administratiei publice locale, care are obligatia de a identifica si implementa cele mai bune masuri, astfel incat sa nu fie afectata sanatatea populatiei si calitatea vietii”, a declarat Gligor.
Totusi, bradenii platesc 831 de lei\Gcal, pretul fiind cel mai ridicat din tara. In municipiul Hunedoara nu mai exista societate de termoficare din anul 2003, iar in Deva mai sunt racordate aproximativ 10.000 de apartamente.
Numai cateva mii de apartamente mai sunt bransate
In Valea Jiului, Termocentrala Paroseni este cea care mai asigura caldura in Petrosani, Vulcan si Lupeni. In municipiul Petrosani, mai sunt bransate 1.773 de apartamente individuale si cateva asociatii de locatari. ”In prezent mai sunt bransate la reteaua de termoficare aproximativ 2.900 de apartamente”, spune primarul Petrosaniului, Tiberiu Iacob-Ridzi.
La Vulcan, caldura ajunge in apartamentele a 30% din populatia inca bransata cu ajutorul societatii Pregoterm SA, societate care s-a nascut in anul 2009, in urma insolventei Edil Therma SA, care era plina de datorii.
Nici Pregotermul nu a scapat de datorii, pentru ca, spune primarul Gheorghe Ile, oamenii nu-si platesc ce consuma.
”Datoriile oamenilor sunt de peste 830.000 de lei, iar aceste datorii genereaza alte datorii ale Pregoterm catre furnizori. La ora actuala, mai sunt aproximativ 30% din apartamente, plus institutiile publice”, a declarat Ile.
Totusi, nici aici situatia nu e prea roz. In doi ani de la infiintare, datoria Pregotermului se ridica la aproape 16 miliarde de lei. ”La Pregoterm e o situatie complicata, acolo nu se prezinta cheltuielile defalcat, pentru energie termica si
pentru gunoiul menajer, sunt amestecate. In doi ani a reusit sa aiba datorii de 16 miliarde de lei vechi, cat a avut fosta societate de termoficare in 20 de ani. Le-am cerut o situatie a pierderilor la energie termica si a pierderilor la deseurile menajere si nu am primit-o”, spune Dorel schiopu, consilier local PRM.
2 00 de miliarde de lei vechi datorie la Lupeni
Cea mai dramatica situatie insa se inregistreaza la Lupeni, unde societatea de termoficare are datorii de peste 200 de miliarde de lei vechi, bani adunati de ani buni. Chiar daca mai beneficiaza de caldura aproximativ 1000 de familii, pierderile pe retea sunt mari.
”Universal Edil are peste 200 de miliarde de lei datorie. Este foarte mult, dar s-a ajuns la aceasta situatie si din cauza guvernului, care nu a dat subventiile si atunci toate aceste datorii s-au adunat. Investitii am tot incercat sa facem, dar pierderi pe retea tot sunt. Mai sunt si situatii jenante in care vin oameni si fura tevile, sa le duca la fier vechi, acele tevi trebuie inlocuite. E o situatie fara iesire, dar nici nu putem sa-i lasam pe oameni fara caldura”, spune primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmerita.
In orasele Uricani, Petrila si Aninoasa lucrurile sunt mult mai simple. Fiecare locuitor se incalzeste cu ce poate, intrucat societatile de termoficare au fost desfiintate de peste cinci ani, iar centralele termice au fost vandute la centrele de fier vechi. In aceste localitati, majoritatea oamenilor se incalzesc cu lemne, carbuni si cine si-a permis, si-a cumparat centrale pe gaz.
„Se incalzesc cu gaz, carbune, lemn sau energie electrica. Peste 80% din populatie este racordata la reteaua de gaz metan, dar multi nu si-au montat inca centrale termice. Cea mai mare parte se incalzeste cu lemn sau carbune, pentru ca blocurile sunt prevazute din constructie in acest mod”, a declarat Danut Buhaescu, primarul orasului Uricani.
”Nici la Petrila nu mai avem centrale termice de cartier pe baza de carbune. Erau prea poluante si nu erau rentabile. Cei de la blocuri au, in general, centrale prfoprii, pe gaz, iar la case se incalzesc cu lemne sau carbune. Acesta este specificul zonei, nu avem ce face”, spune Dorin Curtean, city-managerul Petrilei.
Anamaria NEDELCOFF
