O idee inedită a prins contur la Colegiul „Constantin Brâncuși” din Petrila. Aici, liceenii au un aparat în care pun resturile de mâncare ce le rămân după pauza mare și le transformă în compost. Totul face parte dintr-un proiect european, la care ei au luat parte.
Ecologia a prins contur în viața de zi a tuturor, dar liceenii din Petrila vin cu o idee prin care pot face, pe viitor, chiar bani. Fac compost pentru plante, din ceea ce le rămâne după ce iau gustarea din pauza mare. Și nu mai aruncă la coș, ci au un dispozitiv pe care îl folosesc. La final, compostul ajunge la pomii plantați de colegii lor pădurari, în curtea liceului.
„Dispozitivul a fost cumpărat printr-un proiect de tip ERASMUS, pe care l-am câștigat, în cooperare cu elevi din Grecia, Bulgaria și Germania și are ca scop să învățăm copiii despre energia verde, importanța reciclării și reutilizării și să reducem cât de mult posibil risipa bunurilor care pot fi utilizate”, a explicat Adrian Ciprian Tăian, elev al Colegiului Tehnic „Constantin Brâncuși”, Petrila.
Și așa s-a ajuns la aparatul de transformare a resturilor în compost. Toată lumea din liceu a auzit de acest aparat, iar resturile le aduc aici. Totul ajunge la copacii din curtea școlii, momentan, dar liceenii nu exclud posibilitatea de a duce astfel de materiale la sere de flori, spre exemplu.
Și proiectele lor verzi nu se opresc aici. „Avem un kit pe care îl folosim în educarea copiilor în crearea de energie verde și pentru a le arăta cum funcționează asta. Ne dăm astfel o șansă mai bună la un viitor bazat pe energia verde”, a adăugat Darius Cristian Furdui, un alt elev, care ne-a explicat și nouă cum funcționează un kit ce folosește o eoliană, sau un panou fotovoltaic, ori un vehicul acționat de hidrogen.
Liceenii folosesc ideile și concepțiile învățate la clasă, dar le și aplică. Și e mult mai ușor să învețe așa, decât o grămadă de formule matematice.
„Am fost norocoși să câștigăm două proiecte pe tema studierii problemelor climatice. Întotdeauna, când e vorba de proiecte, copiii sunt foarte activi, pentru că îi aduce defapt în ceea ce vor ei să facă. Vorbim de o învățare modernă, activă și, în momentul în care văd că învață ceva și pot fi utili, apoi spun că ar trebui să învețe și matematică sau fizică. Dar noi, dacă tot îi batem la cap cu probleme și formule, îi auzi pe toți că s-au plictisit ori nu ne place și îl iau pe nu în brațe”, a spus Nicoleta Cîndea, profesoara de fizică de la liceu.
Liceenii din Petrila învață despre panouri fotovoltaice din kit-uri interactive, despre mașini propulsate cu hidrogen, ori despre ecologie și transformarea resturilor în ceva util altcuiva. Fac asta părin proiecte europene în care se implică, iar profesorii lor spun că devin, cu fiecare zi, tot mai implicați. „Credeți-mă că, de când am luat kit-urile acestea, eu nu am mai pus mâna pe ele. Ei vin, se uită, asamblează și văd că pur și simplu le place și am încercat să învăț să se exprime liber, nu după ceva ce au învățat pe de rost și să fie ei, să își găsească singuri ideile și de acolo avem și rezultatele lor”, mai spune Nicoleta Cîndea.
Proiectele le folosesc în Săptămâna verde, când le promovează și în rândul altor școli, iar compostul realizat, după pauza mare, îl folosesc în curtea proprie. Fac asta pentru că le place și tocmai asta au învățat în proiectele europene: să se exprime așa cum știu ei.
Diana Mitrache
