Accidentul în care şi-au pierdut viaţa 2 bărbaţi de 31 şi 41 de ani este în faza expertizărilor, iar de la Clu au sosit la Uricani mai mulţi specialiştii. Inspectorii ITM spun că au nevoie de expertiză de acolo ca să poată stabili exact cauzele accidentului de muncă.
Totul va fi gata în câteva zile, iar mai apoi, dosarul va fi trimis la parchet. „Experţii de la Cluj au fost la Uricani şi au prelevat de la faţa locului toate datele şi toate probele de care spuneau că au nevoie.
Au plecat apoi la Cluj şi, în perioada următoare, după ce vor analiză tot ceea ce au prelevat de acolo, vor spune ce s-a petrecut acolo. Ne gândim că totul va dura maxim două săptămâni”, a spus Florin Bozdog, purtător de cuvânt al ITM Hunedoara.
Potrivit inspectorilor de muncă, după cele două săptămâni în care experţii de la Fcaultatea de Construcţii din Cluj vor delibera, dacă totul va fi clar, dosarul va fi înaintat la parchet.
Puţ identic demolat la Paroşeni. Arhitecţii din Petrila reacţionează dur
La finele săptămânii trecute, un puţ similar a fost demolat cu succes şi la Paroşeni. Din fericire, acolo nu au existat incidente şi totul a fost chiar filmat de cei care regretă acum demolarea acestor clădiri. De altfel şi arhitecţii care au reuşit să salveze mina Petrila de la demolare, au reacţionat imediat după demolarea de la Paroşeni. Mihai Danciu, unul dintre cei care se luptă ca la mina Petrila să ajungă fonduri europeme vorbeşte acum despre şansele ratate şi la Paroşeni.
„Încă o clădire funcţionalistă cu estetică remarcabilă cade la pământ, de data aceasta puţul cu schip al fostei mine Paroşeni. În ultimii ani de avânt inconştient au fost demolate sau au fost lăsate să se degradeze iremediabil mai multe clădiri şi ansambluri decât centrele istorice, clădirile de patrimoniu sau bisericile râse în perioada comunistă. Odată cu schimbarea profilului economic au dispărut infrastructuri industriale şi feroviare şi sunt mutilate cele rămase în picioare, rezultatul lipsei de educaţie cu privire la calitatea mediului construit. Eram bucuros acum două luni când vedeam în Raportul de ţară al României, la secţiunea proiectelor din fondul pentru tranziţie justă 2021-2027 cu focus pe Valea Jiului, că proiectele de primă prioritate care vor fi susţinute sunt cele de regenerare a siturilor industriale. Era un semn că eforturile din anii anteriori (duse de câteva persoane dedicate din aparatul de stat de la mai multe niveluri şi foarte mulţi colegi fără putere de decizie) ajung să fie răscumpărate. Sunt curios cum se produce regenerarea unor situri care, odată cu distrugerea lor, înseamnă marginalizarea sau izolarea completă pentru întregi comunităţi şi referinţe zero la etapele istorice anterioare. Firesc, nu se produce. Altă pistă ratată”, a scris pe pagina sa de socializare Mihai Danciu, arhitect, membru al Asociaţiei Planeta Petrila.
Diana Mitrache
