D in nou împreună. Parcă tot mai puțini…. Dar mereu cu sufletul și gândul la anii studenției. La marile meciuri și derby-urile Diviziei „C”, la fazele superioare din Cupa României.
Se întâlnesc de 25 de ani, mereu, acolo, în „Dealul Institutului”. Fotbalistii Științei Petroșani au avut dintotdeauna o legătură specială.
Anul acesta au fost 16, cu antrenorul: Marincău, Alexandroni, Croitoru, Cismaș, I. Dumitru, V. Sandu, Dumitreasă, Velcotă, I. Marcu, Bălosu, Chițac, T. Munteanu, Dorin Popescu, Popovici, Leleșan.
„Ne bucurăm în fiecare an de aceste momente,
chiar dacă suntem tot mai puțini. Anul acesta ar fi un moment jubiliar important, 60 de ani de când am cucerit titlul național universitar” a spus profesorul Gheorghe Irimie, octogenarul antrenor al Științei.
ȘTIINȚA PETROȘANI – CAMPIOANĂ UNIVERSITARĂ A ROMÂNIEI ACUM 60 DE ANI!
O dată intrată în circuitul competițional, fie chiar și numai la nivel județean, Știința Petroșani nu trece neobservată. Cu o pregătire riguroasă, sub bagheta aceluiași antrenor Gheorghe Irimie, țintește, într-o provocare națională, spre un obiectiv îndrăneț: finala campionatului național universitar.
Reușind un comportament bun în jocurile eliminatorii cu echipe din alte centre de renume, câștigând o grupă preliminară la Bușteni, după care în semifinale, a dispus cu 2-0 de Medicina București.
Știința Petroșani ajunge să dispute finala pe țară a campionatului universitar! Adversar, în iulie 1963, echipa Politehnica București, unde jucau printre alții Maksai, St. Miu, Mândru etc. Știința Petroșani va învinge cu 1-0 (gol I. Dinu) intrând în posesia titlului, cu o garnitură de jucători ce va intra în istoria instituției de învățământ superior din Petroșani: Holda (P. Tudor) – Păsculescu, Stănilă, Silv. Popescu, I. Dinu, Noje, Liviu Lică, Marina, V. Papură, D. Marinescu, I. Nagy, Trânc, Milea.
A fost o bucurie imensă în mediul studențesc la Petroșani, demonstrându-se cu acest prilej că o echipă dintr-un centru mic, poate realiza o performanță atât de mare.
Echipa din „Dealul Institutului” va trata la fel de serios și următorul sezon, 1963-1964 în cadrul Campionatului Național Universitar, când se va clasa pe locul 4, pentru ca în sezonul următor să ocupe locul 2, vicecampioană, după o finală pierdută cu 4-5 la lovituri de la 11 m (1-1 la sfârșitul timpului regulamentar) cu Universitatea Cluj. Trebuie spus că în vara lui 1964, echipa Știința Petroșani ocupã locul 1 în Campionatul regional. A fost un final cu peripeții, Știința ocupând primul loc, la egalitate cu Aurul Brad. Dar s-a făcut o șmecherie, Aurul Brad jucând după 24 de ore de la finalul ediției, adică în ziua de luni, meciul cu Constructorul Hunedoara, câștigând cu 18-0 (?!), suficient pentru a depăși Știința la golaveraj. Știința face contestație la Comisia de sport a C.C. al P.M.R, care decide un rezultat la „masa verde”, 3-0 cu Minaur Zlatna (rezultat inițial nevalidat), astfel că petroșenenii sunt declarați campioni ai regiunii Hunedoara, cu dreptul de participare la barajul de promovare în Divizia „C”. Meciul tur de baraj, cu campioana Olteniei, Progresul Strehaia este câstigat, pe stadionul de la Lonea, cu 2-0 de Știința Petroșani, dar oltenii întorc rezultatul în retur cu 3-0, promovând în Divizia „C”. Au jucat pentru Știința: Holda, P. Tudor (portari), Păsculescu, Rakosi, Noje, V. Tudor, Bulbucan, I. Dinu, I. Nagy, Bursumac, T. Munteanu, Mercurean, Stănilă, Răsădeanu, Feri Covaci.
