Emil Parau a cumparat satul cu un singur locuitor, satul copilariei sale

Omul de afaceri Emil Parau, din Lupeni, a cumparat satul parintesc, satul pustiu, care mai gazduia un singur locuitor pastrator al obieceiurilor dacice. Totul a inceput cu supriza facuta tatalui sau, la apus de viata – reconstruirea casei copilariei sale… 

Un coleg de breasla din Valea Jiului a descoperit si redat in paginile ziarelor povestea lui Aron Truta, un batran de 76 de ani, care este unicul locuitor al unui sat de munte din judetul nostru. Satul Rosia este chiar la granita cu judetul Alba, in muntii Metaliferi.

Rosia este si satul natal al omului de afaceri din Lupeni, Emil Parau, omul care a sfintit locurile pe unde a trecut, marcand si ridicand fiecare comunitate cu freamatul sau pentru ”a face”. Si a facut punand in valoare locuri in care  s-a scris istorie, locuri in care altii nu vedeau nici o oportunitate, fie ea si una emotionala. Batranul Aron Truta are acum cu cine vorbi pe prispa casei sale. Il simte de departe pe Emil Parau, omul care a infaptuit ”o minune” – spune batranul Truta.

 Surpriza de la apusul vietii

Emil Parau a cumparat, pentru a-l salva de la pieire, tot satul sau natal, locul copilariei sale, acolo unde parintii si strabunii sai au muncit intr-o comuniune perfecta cu natura, asa cum a dat Dumnezeu omului toate cele trebuincioase si mai mult de atat. Ideea i-a venit atunci cand tatal sau, bolnav, a vorbit despre sat, despre viata si munca sa care era in deal, la Rosia, si de care s-a ales praful o data cu venirea la oras pentru a se face miner. Fara sa spuna, Emil Parau a refacut casa parinteasca pe care a gasit-o napadita de buruieni, cu geamuri sparte, cu apa care patrundea prin acoperis… Si-a adus tatal, dar si pe multi fosti sateni sau urmasi ai acestora, cu dragostea pentru cei care au facut parte din copilaria sa, din viata de om liber si stapan pe acele locuri. I-a adus pe cheltuiala sa si si-a dus tatal slabit in satul radacinilor care emana o energie binefacatoare. Emotia tatalui, bucuria de a-l fi facut fericit la apusul vietii, a fost pornirea spre mai departe.

Satul lui Emil Parau a fost parasit rand pe rand de localnici inca de dupa primul razboi mondial cand a inceput marea industrializare si nu s-au mai intors…

50 de gospodarii si vreo 300 de hectare

Dupa isprava cu refacerea gospodariei parintesti au venit rand pe rand urmasii acelor locuri si i-au cerut sa le cumpere gospodariile. Fara sa stie ce va face cu ele, Emil Parau a ajuns sa cumpere intreg satul, vreo 50 de gospodarii, cu pamanturi uriase, vreo 300 de hectare. Un efort financiar urias. Initial, familia nu a stiut de pornirea launtrica de a salva satul de la pieire, pentru ca oricum de pe harta a disparut… A muncit din greu curatand locurile de balarii, fiecare gradina aratand de parca zona este locuita. Doreste sa reconstruisca si casele, asa cum au fost ele. Si cum nu avea ce sa faca cu atata pamant, pe plaiuri de poveste, neatins de relele asa-zisei civilizatii, a cumparat oi, a angajat ciobani, iar fii sai spun ca nu ar mai pleca de aici. Muncesc cot la cot cu ciobanii, mananca si dorm sub cerul liber, se simt ca apartinand acestor locuri in care batranul Aron Truta inca mai foloseste unelte agricole de pe vremea dacilor, asa cum declara chiar el.

Dacii sunt prezenti…

Si totusi ce va face Emil Parau cu acest sat? Intr-un amplu reportaj din revista Formula As, de Bogdan Lupescu, Parau spune ca viseaza sa aduca oameni care sa cunosca viata pura, asa cum este locul. La acel gen de turisti care doresc sa se intoarca in timp cu o mie de ani, sa traiasca pentru o vreme in armonia aceea perfecta cu natura muntilor lui, sa invete sa produca cele necesare, sa se destinda la claca, la masuratul oilor, vor putea invata sa coseasca si multe altele.

I-ar placea sa vada satul plin, cu oameni imbracati in straie taranesti, oameni straini care apoi vor povesti minunatiile unui sat, din muntii Apuseni, intepenit in istorie.

Pe langa legatura stransa, de suflet, a lui Emil Parau de acest sat, prin care vrea sa nu li se stearga numele stramosilor sai si pentru care a ridicat o cruce pe care a scris tot neamul sau, acesta vorbeste despre energia acestor locuri dacice, cu care se incarca si pe care o resimte si strainul care vine pe aici.

Ca o dovada a dacilor ”prezenti” este batranul Aron Truta cel care isi cultiva pamantul cu unelte ca acum mii de ani, cu plug de lemn, scule considerate rudimentare, foale de fierarie, si care isi face paine in cuptorul construit intr-un fel anume, are stupi, zeci de ierburi de leac, oi si vaci… E Raiul de pamant acest sat al carui stapan este Emil Parau.

  Ileana Firtulescu

17 comentarii la „Emil Parau a cumparat satul cu un singur locuitor, satul copilariei sale

  • 20 august 2012 la 09:48
    Permalink

    daca as avea bani si eu as face la fel. asta e unu din lucrurile pe care le-as face daca as castiga la loto 🙂

  • 20 august 2012 la 10:26
    Permalink

    Emil Parau a fost, este si va fi un model pentru romani! Dumnezeu ia dat pentru ca si el la randul lui a dat mai departe. Este un mare OM si multi trebuie sa multumim Domnului ca l-am cunoscut. Tot ce face este maret si pentru asta trebuie sai multumim. Si eu am primit ajutor din parte lui sii voi multumi toata viata, deoarece o parte din inima mea ii apartime! Felicitari si mult respect pentru EMIL PARAU.
    Cu drag, Romeo Rosia, Petrosani.

  • 20 august 2012 la 10:51
    Permalink

    Minunat, un om de omenie, un om care stie sa faca ceva si pentru altii nu numai pentru el. Un sat ce merita vizitat. Felicitari si asteptam noi vesti.

  • 20 august 2012 la 11:27
    Permalink

    Asa si este si sigur asa va ramane mereu ,Dumnezeu I-a dat un har care a stiut sa-l raspandeasca fff repede si fff bine si nimeni nu credca va uita un asemenea nume EMIL PARAU ,multa sanatate si succesuri in continuare.

  • 20 august 2012 la 17:08
    Permalink

    Mai nenea,Parau a copilarit in Carolina,daca are bani sa cumpere un sat,bravo lui,nu atribuiti mai mult decat trebuie,pana in 92 era padurar la” Campul Sel”.Daca a reusit in afaceri,sa multumeasca minei Lupeni,am zis,sa auzim de bine ca de rau aflam in fiecare zi!

  • 20 august 2012 la 19:14
    Permalink

    Impresionant… Dumnezeu sa-l ocroteasca si sa-i dea in continuare ginduri si fapte bune ca pina acum. Conosc f multi oameni care taiesc datorita lui.

  • 30 august 2012 la 11:09
    Permalink

    SA-I DEA DUMNEZEU SANATATAE SI TOT CE-SI DORESTE MAI ALES CA IN LUNA AUG ESTE ZIUA LUI DE NASTERE SI CU OCAZIA ASTA II DORESC LUI SI INTREGII FAMILII MULTA SANATATE SI SA CONTINUE PE ACEIASI LINIE, SA SPRIJINE IN CONTINUARE SI ALTE ACTIVITATI(SPORTUL,CULTURA, ARTA)SA FIE IN CONTINUARE ACELASI FILANTROP PE CARE L STIM CU TOTII!!!!!DOAMNE AJUTA

  • 1 decembrie 2012 la 20:23
    Permalink

    As face un sat dacic, asa cum am gandit cu ani in urma.

    Sat DACIC – Marga – lâng? Pe?tera Topolni?ei.

    Cu ceva ani în urm?, am conceput un proiect la care Directorul de la Muzeul Satului Astra de la Sibiu a dorit s? ne sprijine s?-l punem în planul fizic. Prietenul meu Lucian Pricin? chiar a dorit s?-l finan?eze cu un milion de euro, pentru început, din banii lui.
    Mi-a cerut în schimb s?-l trec coautor al ideilor noastre, a celor de la Zalmoxa.

    Peste câteva luni mi-a spus c? a primit ordin s? finan?eze absolut toate proiectele la care
    am lucrat, lucram sau voi lucra.

    N-am f?cut compromisuri în Via??….?i eram prea b?trân s-o mai fac. Acum sunt Taiu…

    Sat DACIC – Marga – lang? Pe?tera Topolni?ei.

    Totul se va face pas cu pas in ca?iva ani, cu bani obtinu?i cinstit si corect la SC Zalmoxa –
    Craiova. Sistemul acesta nu permite sa primeasca ajutoare, sponsorizari sau sprijin financiar de la nimeni, pentru a nu se dezvolta echipe noi de lucru în care colaboratorii mei vor fi oameni cu caractere urâte si ?ubrede.

    1. Cump?ram cateva hectare de teren în zon?, de la cei care vând suprafe?e mari de teren
    ?i care-l vând pe parcele.
    2. Începem s? lucr?m la prima cas? dacic?, unde o s? locuiasc? 2 oameni care lucreaz? în lemn.
    3. Lucr?m la a doua cas? dacic? ?i form?m o a doua echip? de 2 fierari. Ei vor realiza unelte
    dacice, monede sau tot felul de obiecte din metal. Inclusiv artizanat. Vom înv??a s? lucr?m
    ?i-n sticl?.
    Nu se vor face niciodata arme sau ceva care sa sugereze ideea de aparare, agresiune sau
    expansiune. Doresc s? ini?iiem ideea de PACE, astfel încât extrapolat? în Timp, Capitala
    Spiritual? a Romanilor – Sarmizegetusa, s? devin? Capitala Pacii Mondiale, a?a cum am sugerat de mai mul?i ani.
    4. Cele doua echipe construiesc a treia cas?, unde se va forma în Timp o alt? echip? de
    ?es?tori. Vor realiza acolo costume dacice si tot ce trebuie unei gospodarii ??r?ne?ti.
    5. Facem a patra cas? dacic? ?i form?m o alt? echip? de cerami?ti.
    6. În a cincea cas? vor locui doi tineri care se ocupa de animale comunit??ii ( oi, cai, m?gari,
    câini ?i p?s?ri… ). Vom amenaja ?arcuri ?i spa?ii necesare în acest sens.
    7. În a ?asea cas? vor locui doi oameni care se vor ocupa de agricultur? ?i de produsele naturale oferite de zon?.
    8. În a ?aptea cas? vor locui doi apicultori.
    9. În a opta cas? vor locui doua persoane care ini?iaz? sectorul de artizanat, folosind absolut toate resursele naturale din zon?.
    10. În a noua cl?dire vor locui doi tineri care se vor ocupa de clien?ii care ne viziteaz?.
    11. A zecea cas? dacic? are destina?ie de sal? de mese ?i care va fi deservit? de-o echip?
    de doi tineri. Ei vor face mâncare pentru meseria?ii din sat, precum ?i a celor care ne viziteaz?.
    12. În a unsprezecea cas? dacica va fi o bolni??, unde se vor trata probleme de s?n?tate prin
    metode naturiste. Ajutorul acesta este gratuit si este acordat tuturor celor care au nevoie
    de ajutor în acest sens.
    13. Ulterior, într-o alt? zon? a satului dacic se vor construi case unde se vor studia : omenia,
    bunul sim? si moralitatea ?tiin?elor lumii ( filosofii naturale ), pe baza cursurilor ?colii
    Zalmoxiene (re)înfiin?ate cu 9-10 ani înainte, la Craiova. Mai târziu, sub îndrumarea absolven?ilor acestei ?coli, studiile vor fi aprofundate la Universitatea Zalmoxian?.

    Acesta va fi nucleul ini?ial de case.

    Îmi doresc ca fiecare sector s? se dezvolte separat, având un buget de venituri ?i cheltuieli
    propriu. În acest fel rezult? sectoarele de activitate care func?ioneaz? în economia de pia??.

    Fiecare echip? se va ocupa de vizitatorii care-?i doresc s? vad? ce lucreaz? ei efectiv.

    To?i oamenii care locuiesc în acest sat vor folosi numai ce se produce de c?tre
    aceast? mic? comunitate : haine, mâncare, unelte si produse de tot felul. Toate acestea
    vor avea echivalent în monede turnate de noi. Kosonii pot fi folosi?i local, ca moned?
    de schimb ?i au echivalent în diverse alte monede. Ace?ti bani sunt neoficiali, binein?eles.
    Unii folosesc jetoane la cazinouri….noi, Kosoni în satul nostru.

    În acest sat o s? ini?iem tabere pentru acei tineri care vor s? înve?e o meserie, pentru c?
    dorind s? dezoltam aparitia unor specializari în me?tesugurile torsului ?i ?esutului,
    ol?ritului, f?urarilor ?i constructorilor, sau alte meserii vechi. Dorim s? facem
    tabere de creea?ie în care se scoate în eviden?? bunul simt si explic?m Tinerilor importan?a
    distrugerii limitelor umane, indiferent de domeniu de activitate abordat de ace?tia.
    O sa studiem profund domeniul s?n?t??ii ?i al hranei.

    Casele vor fi diferite ca model una de alta. Se vor face alte case pentru tinerii care vin
    în sat s? înve?e o meserie, ca acelea din cele enuntate mai sus.
    Cazarea ?i masa sunt gratuite pentru tinerii dota?i, care demonstraeaz? c? sunt serio?i.

    În Timp o s? mai facem ?i alte case, pentru procuc?torii de obiecte artizanale de alt gen,
    folosind numai uneltele f?cute în sat sau alte unelte pe care o s? le producem la
    sugestia lor. Nici ace?tia nu vor pl?ti absolut nimic, cât timp lucreaz? alaturi de noi.
    Dimpotrivâ, putem s?-i pl?tim noi, pe m?sura vânz?rii produselor f?cute de ei, în lan?ul de
    magazine proprii de profil, pe care-l dezvoltam în ?ar? ?i în str?in?tate.

    O s? ne ocup?m de turism în sat, în sensul c? o s? construim câteva case dacice folosite
    în exclusivitate pentru cazarea gratuit? a vizitatorilor.

    Lang? primul nostru sat dacic, cel de la Marga, o s? facem hoteluri de toate categoriile, pentru
    clien?ii români sau str?ini. Ei ne pot vizita când doresc ?i pot s? beneficieze de absolut toate
    serviciile oferit de noi. În cazul cand doresc sa raman? în sat, obligatoriu se imbrac? în
    straie dacice ?i sunt caza?i gratis. Mâncarea ?i-o pl?tesc în cuantumul muncii efectuate în
    diverse activit??i ale comunit??ii noastre. Vizitatorii sunt retribui?i de cei care
    lucreaz? efectiv în sectoarele respective de activitate, atunci cand obictele faurite de acestia se vand pe piata.

    Lâng? satul dacic Marga, vom pune bazele ora?ului S?n?t??ii VEGA, care se va întinde din zona
    Topolni?ei, Izverna, Baia de Arama, Herculane si Mehadia.

    Aceste sisteme descrise în acest Proiect Major sunt perfectibile ?i vor fi cizelate în Timp.

    Nu se vor face nici un fel de Temple sau obiecte de cult, pentru a nu se induce ideea
    dezvolt?rii idolatriei, pentru simplu motiv c? DUMNEZEU este unic ?i este manifestat în TOT.

    În ceea ce m? prive?te, de mul?i ani studiez profund problemele moralit??ii si ale bunului
    sim? Românesc, precum si consecin?ele acestor concepte în via?a de zi cu zi. Încerc?m sa punem în practic? aceasta noua paradigma ce are la BAZA filosofia si psihologia Zalmoxiana, în cât mai multe domenii de activitate folosite în acest moment pe Terra ( sunt cam 1.500 de meserii la nivel mondial ).

    Doresc s? abordez problemele moralit??ii din dou? puncte de vedere. A primelor meserii
    aparute în evolu?ia omului, înafar? de cele coercitive, piramidale ?i obediente,
    studiate intr-un lan? de localit??i noi pe care le vom construi în zonele extrem de Frumoase
    ale României, îmbinate cu ultimele nout??i ale ?tiin?elor actuale. În acest fel se pot
    dezv?lui noile tehnologii ale omenirii ce tin de moralitate, din care rezult? proiectele aferente acestora, precum ?i filosofia ?i psihologia aplicat? necesar? conjuncturii si mdiului actual.

    Toate aceste proiecte ( printre altele si proiectul Piciumani ) vor fi puse în practic? ulterior de copiii care merg cu noi în tabere ?i în excursii de explorare la nivel planetar. Agen?ia de Turism ?i explor?ri Sarmizegetusa î?i asum? responsabilitatea c? ace?ti copii isi vor forma în Timp de maxim 10 ani, o Cultur? MORALA de excep?ie.

  • 1 decembrie 2012 la 20:24
    Permalink

    Este un luctu deosebit ceea ce faceti pentru locul natal.M-a impresionat in mod deosebit.Doresc sa pot face si eu ceva pentru consatenii mei.
    Sa va dea Domnul multa sanatate pentu a finaliza ceea ce ati inceput.

  • 2 decembrie 2012 la 18:40
    Permalink

    are cineva idee cum se poate lua legatura cu domnul emil???????????
    sunatima la 0743286485 sau pe email geo_pascariu@yahoo.com
    va multumesc mult

  • 2 decembrie 2012 la 19:08
    Permalink

    Eu si familia mea din maramures apreciem ce faceti, va dorim sa va duceti la bun sfarsit planurile. Daca doriti sa faceti acest lucru inseamna ca sunteti un om care tine la satul si traditiile romanesti.Va dorim sanatate!

  • 21 aprilie 2013 la 17:15
    Permalink

    Domnule, cinste ..

    Te rugam sa ne iei sub ocrotire , adapost, ingrijire in schimbul donarii a tot ce am realizat o viata , sa valorificati cum e mai bine ..
    om fi buni de ceva printre oameni , singuri ” doi tinerei” din Petrosani , nu ne gasim rosturile ., ne inveti cum sa traim altfel . contactati-ne la e-mail dat .

  • 29 august 2013 la 16:50
    Permalink

    cinste lui, intr-adevar, astazi 28 august in ziua importanta crestinilor a taierii capului sf. Ioan Botezatorul am citit o zi intreaga articole pe tema Emil Parau si am fost adanc impresionata…..doresc sa il cunosc pe acest domn si chiar sa ma mut in acest sat pt. a ajuta la nevoie desi sunt nascuta si crescuta in Bucuresti……f. frumos….un adevarat visator si intreprinzator in acelasi timp…..daca aveti adresa postala sau de email sau telefon de contact ale dumnealui, e binevenit, multumesc……..

  • 29 august 2013 la 17:31
    Permalink

    cu scuze, rectific, astazi 29 august 2013, nu 28………

  • 29 august 2013 la 17:39
    Permalink

    de altfel am si o idee pt. dl. Emil Parau…nu ca ar avea poate nevoie de o idee, ca vad ca nu duce lipsa, insa nu se stie niciodata, nu?! cu adanc respect pt. toata viata dumnealui descoperita de mine astazi, o viata bogata si deosebita din ce reiese, un roman frumos din toate punctele de vedere…..superb ce scrie si dl. Adrian Pop cu ideea d-lui de dsat dacic…..sa speram ca se va realiza, daca da doresc si eu sa aflu…..multumesc tuturor, sarbatoare in lumina va doresc…..p.s. daca gheorghita a aflat ceva poate imi da mesaj aici sa il contactez

  • 4 decembrie 2013 la 14:28
    Permalink

    asta-mi doresc si eu :sa pot sa iau legatura cu d-l Parau..Poate stie cineva si ma ajuta in acest sens ..Multumesc

  • 25 decembrie 2013 la 20:28
    Permalink

    Comentarii de incurajare si de sustinere verbala, dar foarte putine pentru implicarea in acest proiect (unde este implicata Primaria? Consiliu judetean?). Un OM al locului (ce s-a realizat peste hotare)a venit sa dezvolte o zona pe care n-ar trebui s-o lasam sa piara….. Cati pot sau sunt dispusi sa faca asa ceva?

    DOresc sa intru in posesia unei adrese de mail a domnului Parau, daca se poate.

    Multumesc frumos

    T. Sandu

Comentariile sunt închise.