Elvetienii de la Vitol scot leii românesti din tarã prin portul Constanta sau pe la granitele cu Rusia. Complexul Energetic Hunedoara si CET Iasi au un numitor comun. Vitol, este compania care furnizeazã huilã energeticã atât la Complexul Energetic Hunedoara cât si la CET Iasi. În urmã cu vreo douã luni, Consiliul de Administratie al CEH a aprobat importul de cãrbune. Firma câstigãtoare: Vitol. Cãrbunele este adus din Africa, via portul Constanta.
“Avem contractatã o cantitate de 60 de mii de tone de cãrbune, contract care se deruleazã deja si au început sã ajungã la Mintia primele garnituri de tren cu acest cãrbune cumpãrat de la firma Vitol, e adus din Africa de Sud, prin intermediul portului Constanta. E cãrbune bun calitativ, am fãcut si niste experimente de ardere cu acest cãrbune. Nu e acelasi cãrbune de acum 3-4 ani de zile si randamentul este foarte bun”, a declarat în urmã cu câteva sãptãmâni, Viorel Stancu, directorul general al CEH.
Achizitia ce urmeazã a fi efectuatã, “în functie de necesitãti” vine în contextul în care la sfârsitul acestui an Societatea Nationalã de Închideri Mine Valea Jiului îsi înceteazã productia. Între timp, CA-ul de la CEH a mai aprobat un import de cãrbune.
Potrivit surselor noastre, huila arsã în centralele de la Iasi provine din Ucraina, pe filiera Vitol.
CET Iasi, în faliment
CET Iasi se aflã în procedurã de faliment si nu mai desfãsoarã activitate conform obiectului de activitate autorizat, iar singurele activitãti ale acesteia sunt cele specifice lichidãrii. Presa localã din Iasi scria cã Centrala Electricã de Termoficare a importat cãrbune de la Vitol de ordinul milioanelor de euro. În anul 2009, CET Iasi a cumpãrat cãrbune energetic din Africa de Sud. Pentru a plãti cãrbunele, municipalitatea de la Iasi a contractat un credit de 10 milioane de euro.
Cum s-au îmbogãtit firmele?
Atât Complexul Energetic Hunedoara cât si CET Iasi sunt în situatii dificile. CET Iasi este în procedurã de faliment, iar CEH îsi asteaptã insolventa. În tot acest timp, firmele private storc bani grei de pe spatele celor douã societãti. Vitol Iasi este firma care furnizeazã huila energeticã si la Iasi si la Hunedoara, asta în conditiile în care Valea Jiului stã pe un munte de cãrbune. “Noi atunci, eram Republica Socialistã România, eram în CAER si era liberã circulatie a mãrfurilor în interiorul CAER-ului, aduceau huila direct din Ucraina, de la Donetk”, spun sursele noastre.
Primul import de la CEH dateazã din anul 2011, înainte de a se înfiinta Complexul Energetic Hunedoara. La acel moment, directorul general al Termocentralei Mintia s-a folosit de anumite prevederi legislative pentru a importa cãrbune în valoare de 10 milioane de euro de la societãti din Ungaria si Germania.
La nivelul societãtilor Electrocentrale Deva si Complexul Energetic Hunedoara aceastã activitate a fost reglementatã prin hotãrâri emise de consiliile de administratie. Începând cu data de 23.04.2008, competenta de aprobare a achizitiilor de cãrbune energetic a fost stabilitã în atributiile consiliului de administratie, iar de la data de 05.05.2011 a fost delegatã directorului general competenta de aprobare a contractelor cu o valoare mai micã de 2.000.000 EUR, respectiv 3.000.000 EUR începând cu data de 15.11.2012. A doua achizitie de cãrbune dateazã din anul 2011 si este în cantitate de 220 de mii de tone.
Din nou, Compania Nationalã a Huilei a fost sabotatã. Cãrbunele achizitionat din import a fost mai scump decât cel produs în Valea Jiului cu aproape 25 de MILIOANE DE LEI.
“Rezultã cã pentru cãrbunele energetic achizitionat din import de la societatea din Elvetia, Societatea Electrocentrale Deva a plãtit cu mai mult cu 17,91 RON/Gcal fatã de costul final al cãrbunelui livrat de Compania Nationalã a Huilei care a fost în sumã de 70,10 RON/Gcal, în perioada noiembrie 2011 – aprilie 2012. Stocul necesar pentru trecerea perioadei de iarnã a fost aprobat prin hotãrârea Guvernului nr. 244/2011, potrivit cãreia necesitatea achizitiei de cãrbune din import poate fi stabilitã doar în situatia în care se înregistreazã un consum maximal de cãrbune, iar cantitatea si calitatea cãrbunelui livrat de cãtre Compania Nationalã a Huilei nu asigurã o functionare corespunzãtoare. Ca urmare a derulãrii contractului încheiat cu societatea din Elvetia, stocul înregistrat la Societatea Electrocentrale Deva la sfârsitul lunii martie a fost cu 39.539,09 tone mai mare decât stocul necesar pentru trecerea perioadei de iarnã, prevãzut de dispozitiile legale. Aceastã împrejurare demonstreazã cã achizitia de cãrbune din import de la Societatea din Elvetia nu a fost justificatã. Pentru achizitia efectuatã din import de la aceastã societate din Elvetia, Societatea Electrocentrale Deva a înregistrat cheltuieli totale mai mari cu suma de 24.265.201,40 RON, în comparatie cu situatia în care cãrbunele energetic era livrat de cãtre Compania Nationalã a Huilei”, se aratã în raportul Corpului de Control al premierului. În perioada 2011-2013, CEH a importat peste 570.000 tone de cãrbune, aratã raportul fiscal, iar o tonã de cãrbune rusesc a costat 436 lei. În paralel, acelasi tip de cãrbune extras din Valea Jiului costa 232 de lei/tonã. Raportul fiscal sustine cã CEH a importat, de fapt, mii de tone de praf de cãrbune. Numai cã între timp, dosarul importului de cãrbune a fost clasat de cãtre procurori.
Monika BACIU
