O Investiție Teritorială Integrată este soluția pentru Valea Jiului. După modelul Delta Dunării, ITI Valea Jiului presupune regândirea vieții, dincolo de sfera ajutoarelor sociale și a locurilor de muncă disponibilizate din industria minieră.
Secretarul de stat din Ministerul Fondurilor Europene, Adrian Mariciuc, ne explică exact ce presupune această primă întâlnire de la Petroșani la care au luat parte oficialitățile locale și județene.
„Vorbim despre proiecte de infrastructură destinate administrațiilor publice locale, ca urmare a strategiei de dezvoltare pe care o elaborează în momentul de față, la nivelul Văii Jiului, dar și de o serie de proiecte pentru zona privată. Specificul zonei, ca zonă minieră, are, de asemenea, o componentă care va primi finanțare în perioada următoare, în contextul în care există o serie de intenții de a aduce, alături de această activitate economică și alte activități în acest areal și de a încerca să obișnuim oamenii cu ideea că zona Văii Jiului nu este strict o zonă monoindustrială bazată pe cărbune”, a spus, la Petroșani, Adrian Mariciuc, secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene.
Ministerul Fondurilor Europene, împreună cu ADR Vest, pregătește următoarea perioadă de programare 2021 – 2027, iar Valea Jiului este un actor esențial pentru regiune și, ca atare, va fi unul dintre principalii beneficiari ai noii perioade de programare. Primarii și reprezentanții Consiliului Județean Hunedoara vor face o strategie de dezvoltare și, abia apoi vom putea vorbi despre proiectele ce ar putea fi finanțate. Asta înseamnă că oficialii de la Ministerul Fondurilor Europene vor mai veni aici, dar până atunci și oficialitățile de la noi trebuie să se sincronizeze perfect.
Toți primarii din Valea Jiului au luat, la final, decizia de a se constritui într-un ONG, care să reprezinte partea tehnică a ceea ce va însemna suportul de dezvoltare al Văii Jiului. Asta, pentru că acum este a doua și ultima șansă de a accesa, așa cum au spus cei de la Ministerul Fondurilor Europerne, banii ce vor veni special pentru Valea Jiului.
Pentru județul Hunedoara sunt disponibili nu mai puțin de 284 de milioane de euro, bani pe care, așa cum spun cei care gestionează sistemul ITI Valea Jiului, dacă știm să îi cheltuim, mai primim. Dar pentru asta e nevoie de coeziune, cum spun specialiștii, adică, de faptul că toți primarii trebuie să facă proiecte comune, să termine studiile de fezabilitate, iar apoi să fie gata, în ianuarie, să atragă banii.
Strategia de dezvoltare a Văii Jiului va contribui la creșterea calității vieții pentru cei 135.000 de cetățeni ai regiunii, prin asigurarea de locuri de muncă. Sigur că toți oamenii din Valea Jiului au auzit asta, dar acum, cei care gestionează sistemul ITI Valea Jiului spun că va fi chiar ultima șansă.
„E cam ultima șansă ca noi să ne dezvoltăm cu fonduri europene. Cred că trebuie să existe o presiune și din partea populației pe administrație pentru a putea să accesăm aceste fonduri. Cred că, în momentul de față primarii și aparatele de specialitate se pregătesc, știu asta, dar știm și că toată lumea vrea proiectele să fie vizibile. Avem deja asistență tehnică și CE ne-a ajutat ca să scriem proiecte integrate, care să se adreseze tuturor locuitorilor din Valea Jiului, indiferent de oraș, avem 10 proiecte mai mature pe care le trecem prin studii de fezabilitate și proiecte tehnice, dar avem nevoie de seriozitate, muncă multă din partea tuturor și să gândim împreună aceste proiecte”, spune Alexandru Kelemen, director executiv al ITI Valea Jiului.
Banii, așa cum spun specialiștii pot să fie investiți în facilități educaționale, servicii medicale la standarde calitative înalte economie diversificată, valori culturale și tradiții locale, mobilitate sporită, precum și un mediu curat și sănătos, iar decizia de a înființa Inițiativa Teritorială Integrată Valea Jiului va asigura resursele financiare necesare pentru susținerea acestor obiective.
„Depinde de noi, pentru că, dacă la nivel de Guvern există disponibilitate, și un buget dedicat de 284 de milioane de euro, pentru a putea implementa proiecte care să dezvolte calitatea vieții, noi, la nivelul local, trebuie să ne pregătim cu proiecte mature. Asta înseamnă ca autoritățile publice locale să demareze studii de fezabilitate și proiecte tehnice, astfel încât, la începutul anului viitor, când se va da drumul la liniile de finantare, deja să putem să aplicăm, să nu pierdem timpul să le mai pregătim. ONG-urile și mediul de afaceri să își contureze ideile și cei care sunt responsabili de sănătate și educație să gândească ce investiții s epretează pe următorii 5 ani de zile, așa încât să creăm mai multă calitate”, a mai spus Alexandru Kelemen.
Toți primarii din Valea Jiului au fost la întâlnirea de la București, iar până acum sunt pregătite 10 proiecte. Acestea se referă la:
1.Reabilitarea clădirilor în Valea Jiului – Îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor rezidențiale
2.“Ciclism în Valea Jiului”
3.Digital Jiu Valley (Hub-uri Digitale)
4.Întreprinderi în Valea Jiului – rețea de servicii de sprijin
pentru afaceri în Valea Jiului
5.Valea Jiului Incluzivă: Centru de formare (turism și ospitalitate) pentru persoane cu dizabilități; Rețea de întreprinderi sociale pentru comunitățile
marginalizate
6.“Competențe în turism în Valea Jiului”. Dezvoltarea integrată a competențelor/ abilităților de turism, cu un accent deosebit pe educație și dezvoltarea abilităților profesionale în sectoarele de turism în aer liber și cultural și creativ.
7.Educația digitală în Valea Jiului
8.Centrale electrice fotovoltaice (CEF – PVP) – creșterea ponderii energiei regenerabile în Valea Jiului
9.Sistem inteligent de stocare a energiei (SESS) și rețeaua de încărcătoare pentru vehicule electrice din Valea Jiului.
10.Tranziția industrială a Văii Jiului prin atragerea investițiilor – evaluarea și consolidarea potențialului Văii Jiului de a atrage industrie „curată” de înaltă tehnologie – Studiu de caz asupra Fabricii de plăci de circuite imprimate (PCB-uri) din Valea Jiului.
Comisia Europeană a adoptat un document, prin care se angajează ca emisiile de carbon, până în 2050 să fie zero. Sunt 41 de zone miniere în Europa acum, care mai au o astfel de industrie și printre ele se numără și Valea Jiului
Fondul Just Transition este estimat la aproximativ 30 de miliarde de euro, bani care vor ajunge în zonele țintă din toată Europa, iar o parte vor veni și pentru proiecte de la noi.
Diana Mitrache
