Aradul nu ne vrea în regiunea de Vest. Conform dezbaterilor, judetul Hunedoara ar urma sã facã parte din regiunea de vest alãturi de judetele Timis, Arad si Caras-Severin.
La dezbaterile care au avut loc în prezenta ministrului muncii, Mariana Câmpeanu, presedintele Consiliului Judetean Arad, s-a opus regionalizãrii alãturi de judetul Hunedoara. Fie cã vorbim de conurbatii din interiorul judetelor, fie cã vorbim de regionalizare, acestea sunt binevenite. Mircea Ioan Molot, considerã însã cu nu presedintii de consilii judetene sunt cei care vor decide soarta viitoarelor regiuni.
”Presedintele nu este el factorul decizional, este una dintre rotite dar invidia te face de multe ori sã vorbesti fãrã sã cugeti. Nu tinem neapãrat sã fim într-o parte sau în alta pentru cã asa vor, eu cred cã regiunea vest asa cum este ea acum fixatã este poate singura regiune din România cea mai bine fixatã si care cred cã ar trebui sã rãmânã asa cum este”, a declarat Mircea Ioan Molot, presedintele CJH.
În ultimele zile, vicepremierul României, Liviu Dragnea a specificat cã este posibil ca regiunile sã poarte diferite nume, în functie de caracteristicile istorice si traditionale. Potrivit presedintelui Consiliului Judetean Hunedoara, în ceea ce priveste atribuirea unor nume viitoarelor regiuni, se ascute bãtãlia politicã.
”Aici deja încep orgolile, nu cred cã este pânã la urmã foarte important acest lucru, noi fãcând parte din Transilvania din Ardeal nu pot include o regiune. Este imposibil pentru cã si alcãtuirea regiunilor înseamnã sã ti cont de suprafatã, populatie si de multe alte aspecte. Pânã la urmã nu este un lucru foarte important, noi trebui sã fim cerebrali, important este cã Valea Jiului nu se va numi niciodatã altfel decât acum indiferent de regiune si la fel va rãmâne si judetul”, a mai spus Molot.
În contextul dezvoltãrii socio-economice favorabile a tãrii este nevoie de regionalizare. Potrivit alesilor aceastã dezvoltare sub aceastã formã ar fi mult mai beneficã pe motiv cã fondurile europene ar putea fi atrase cu o mai mare usuritã, astfel fiind înlãturate anumite bariere birocratice. Adicã, proiectele depuse la nivel de regiune nu ar mai trebui sã primeascã si un aviz de la Bucuresti asa cum se întâmplã acum. Regionalizarea implicã însã si o bãtãlie a asa-zisilor baroni locali, care se tem de faptul cã în urma reorganizãrii teritoriale îsi vor pierde scaunele.
Monika BACIU