În prima vizitã, de dupã exil, în judetul Hunedoara, mai precis la Hateg si Prislop, unde au fost însotiti de oameni ai Vãii Jiului, cuplul regal pãrea cã savureazã fiecare clipã, cã redescoperã fiecare loc, emotia fiind vãditã… Se aflau în gospodãria de la Sãlas a avocatului de la Petrosani, Pompiliu Prip. Regina Ana era cea care îi atrãgea atentia regelui Mihai, din când în când, asupra amãnuntelor, iar privirea sa pãrea cã îmbrãtiseazã oamenii… Întreaga lor atitudine a fost comparatã de un localnic care vizitase de curând Marea Britanie, ca o clãdire simplã, sobrã, dar dupã ce i-ai trecut pragul te copleseste prin bogãtia spiritualã, plin noblete si multe alte asemenea simtãminte pe care tu, român, venit din România comunistã, nu ti le poti explica.
În aceste zile, de când Regina Ana a trecut la cele vesnice, se scot intens în spatiul public fapte si atitudini ale familiei regale, de multi nestiute, pentru cã în cei circa 50 de ani de comunism si încã multi dupã revolutie, familia regalã era un subiect tabu. Au trecut mai putin de 20 ani de când regelui Mihai i s-a permis sã fie din nou român, ceea ce înseamnã cã nu suntem pregãtiti ca popor, din spusele specialistilor, pentru a constientiza, dar mai ales pentru a accepta cã si aceastã parte a istoriei, cu o familie regalã ce are rãdãcini în toatã Europa monarhicã.
Dacã regelui Mihai nu i s-a permis sã se întoarcã în tarã la prima încercare, Reginei Ana nu i s-a interzis sã intre în România. Astfel, singurã, aceasta a bãtut tara în lung si în lat începând din 1992. A vizitat fabrici, institutii culturale si de binefacere, scoli si spitale, gospodãrii ale românilor pentru cã, spun cei care au gãzduit-o, cel mai bine se simtea la sat spunând mereu cã este fascinatã de spiritul românesc autentic de care îi vorbise în fiecare zi a vietii sale Regele Mihai.
În judetul Hunedoara, cuplul regal al României a fost pentru prima datã dupã ce regele Mihai îsi redobândise cetãtenia românã, în 1997. Atunci patru jurnalisti din Valea Jiului, si alti doi la la Alpha TV, plus un grup de tãrãnisti si liberali în frunte cu av. Pompiliu Prip, care era presedinte CDR Petrosani, au “preluat” familia regalã de la granita, dinspre Severin, a judetului Hunedoara, Regele se afla la volanul unui Ford Ranger. La Hateg, i-a asteptat multã lume, zona fiind una în care s-a pãstrat nealteratã istoria partidelor istorice. Majestãtile lor au fost invitati în case ale oamenilor de pe sate, iar la Sãlas, a gustat din vestitii virsli, din gospodãria tãrãnistului Pompiliu Prip.
Cuplul regal pãrea cã savureazã fiecare clipã, cã redescoperã fiecare loc, emotia fiind vãditã… Regina Ana era cea care îi atrãgea atentia regelui, din când în când, asupra amãnuntelor, iar privirea sa pãrea cã îmbrãtiseazã oamenii… Întreaga lor atitudine a fost comparatã de un localnic care vizitase de curând Marea Britanie, ca o clãdire simplã, sobrã, dar dupã ce i-ai trecut pragul te copleseste prin bogãtia spiritualã, plin noblete si multe alte asemenea simtãminte pe care tu, român, venit din România comunistã, nu ti le poti explica.
Majestãtile lor au fost gãzduite peste noapte la Mãnãstirea Prislop. La cina de la Mãnãstire, la masã cu regele si regina, au stat si ziaristii din Valea Jiului, care au însotit familia regalã. Cu acel prilej am retinut discutia referitoare la revista literarã “Gândul”, din al cãrui colectiv redactional fãcea parte si Maica Staretã a Mãnãstirii Prislop. Regina Ana a vorbit atunci, cu grijã si multã modestie, pentru a nu crea impresia de laudã sau un merit anume, despre încercãrile sale în literaturã. În 1960, Regele si Regina au scris împreunã o piesã de teatru numitã Alegerea – The Choice, în original -, despre lupta dintre sistemele capitalist si comunist si rolul credintei în salvarea omului. Pânã în prezent, piesa nu s-a jucat niciodatã în România. Ea a fost însã publicatã în mai multe volume, în româneste. Tot la Prislop, am aflat cã Regina i-a cunoscut pe Eugen Ionescu si Emil Cioran…
Când am aflat ce titluri si onoruri i-au acordat marile case regale si state ale lumii, am încercat, fãrã sã reusim sã-i vedem mãretia, sã ne imaginãm faptele sale, personalitatea sa remarcabilã…
Stiam atunci doar cã în 1939 si-a însotit familia, care fugea din calea nazistilor, în Spania, Portugalia, apoi în Statele Unite. La New York a urmat cursurile scolii de artã Parson’s School of Design în perioada 1940-1943 si a lucrat în acelasi timp ca vânzãtoare într-un magazin. Din 1943 pânã la sfârsitul rãzboiului a participat, înrolându-se voluntar alãturi de Fortele Franceze Libere – trupele sub comanda generalului Charles de Gaulle -, la campanile din Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg si Germania unde a fost sofer pe ambulantã si infirmierã, dar sigur faptele si alegerile sale au fost mult mai multe…
I s-au acordat:
– Familia Imperialã si Regalã a Austriei: Doamnã a Ordinul Înstelat al Crucii;
– Franta: Medalia Crucea de rãzboi 1939–1945;
– Familia Regalã a Orléans-Franta: Ordinul Sfântul Lazarus în grad de Mare Cruce;
– Familia Regalã a Greciei: Ordinul Sfânta Regina Olga si Regina Sophia în grad Doamnã Mare Cruce;
– Ordinul Suveran al Cavalerilor de Malta: Ordinul Militar Suveran de Malta în grad de Mare Cruce a Justitiei.
Regina Ana a fost cea care l-a sustinut pe Regele Mihai în cei 50 de ani de exil, sã trãiascã si sã se descurce ca orice om de rând, dar cu demnitatea unui rege, pentru cã MS Mihai fusese crescut pentru a cârmui o tarã, educat pentru a fi om de stat, pentru a-si iubi poporul neconditionat.
L-au gãzduit Anglia, Franta, Elvetia, în timp ce România îi alunga si îi hulea. Regina Ana l-a ajutat permanent sã tinã aprinsã cu aceeasi intensitate flacãra menirii sale.
Regina a plecat, iar acest moment este unul de agitatie pentru români, de cãutãri si “relocãri” în constiinte a ceea ce înseamnã Ana de Burbon-Parma – Regina Ana a României… Regele Mihai, la cei 95 de ani, are apusul aproape. O datã cu el se va încheia un capitol important al istoriei României si cu acesta se vor rãci multe relatii ale tãrii noastre cu state monarhice trecute si prezente…
Ileana Firtulescu
