Sâmbãtã, 19 august 2017, Pasul Vâlcan se aflã în sãrbãtoare fiind locul pe unde, în primul Rãzboi Mondial, în urma declaratiei de rãzboi a României împotriva Austro-Ungariei de la 27 august 1916, românii au trecut granita, ce se afla pe coama Meridionalilor, prin apropierea Pasului Vâlcan, sã elibereze Transilvania. Aici s-au dus lupte grele între nemti si români, transeele fãcute de soldati fiind vizibile si în ziua de azi. Autoritãtile locale din municipiul Vulcan, sprijinite de oameni care nu-si uitã rãdãcinile si îsi cinstesc eroii, au pus în valoare acest reper si în fiecare an, în luna august, dau onorul…
În anul 2012, Aura Stoenescu, de la verticalonline.ro, fãcea un amplu reportaj despre istoria muntilor nostri, respectiv ” Istoria neamului, uitatã în Pasul Vâlcan”, în care prevedea cã pasul Vâlcan va deveni un important obiectiv turistic, asa cum a prevãzut în anul 2007 cã Transalpina va deveni faimoasã, dacã se vor face câteva investitii. Ceea ce s-a si întâmplat. La fel se contureazã si Drumul Neamtului sau Drumul lui Mihai Viteazul, dupã ce autoritãtile locale si iubitori de istorie si munte au purces sã-l punã în valoare.
Prin Pasul Vâlcan – 1621,6 m – din muntii cu acelasi nume, aflati la granita dintre judetele Hunedoara si Gorj, trec douã drumuri istorice, ce ar putea deveni trasee turistice importante ale României.
Primul drum se cheamã Troianul, Traianul, sau Drumul lui Traian si face parte din drumul care unea, acum 2000 de ani, Drobeta cu Ulpia Traiana. El a fost construit de armatele romane pentru a cuceri capitala Daciei, Sarmizegetusa. Drumul intra în Gorj pe la Cãtunele, atingând Jiul la castrul de la Pinoasa, urma malul stâng al acestuia, trecând prin Pasul Vâlcan, apoi pe Valea Streiului, pânã la Hateg si ajungea la în inima Daciei.
Drumul Neamtului
Tot prin Pasul Vâlcan trece Drumul Neamtului, suprapunându-se pe o portiune de câtiva km cu Drumul lui Traian, spre municipiul Vulcan. I se spune asa, pentru cã în primul Rãzboi Mondial, în urma declaratiei de rãzboi a României împotriva Austro-Ungariei de la 27 august 1916, românii au trecut granita, ce se afla pe coama Meridionalilor, prin apropierea Pasului Vâlcan, sã elibereze Transilvania. Aici s-au dus lupte grele între nemti si români, transeele fãcute de soldati fiind vizibile si în ziua de azi. Drumul Neamtului, marcat pe hartã ca drum judetean (DJ 664), desi ar merita titulatura de drum national, pentru cã leagã douã judete si chiar douã regiuni istorice, se desprinde din Drumul European 79 în dreptul comunei Turcinesti, o traverseazã spre nord, apoi trece prin Schela, Pasul Vâlcan si coboarã în orasul Vulcan. Pe vremuri era folosit de negustorii care fãceau comert peste granitã, dar dupã Primul Rãzboi Mondial, când a fost finalizat drumul de pe Defileul Jiului, Drumul Neamtului a fost pãrãsit. A fost si este folosit de localnici si de cei care se ocupã de întretinerea liniei de înaltã tensiune de 220 kv, pentru a lega Centrala Electricã de Termoficare Paroseni de Sistemul Energetic National.
Calul Viteazului cãzut în… Poiana lui Mihai
Drumul Neamtului a fost strãbãtut în 1600 de domnitorul, conducãtor de facto al celor trei mari tãri medievale care formeazã România de astãzi, Mihai Viteazul. Acesta a trecut muntii prin Pasul Vâlcan la boierii olteni, cu putin înainte sã fie ucis, în drumul sãu cãtre Viena, pentru a cere ajutor împãratului Rudolf al II-lea.
Legenda spune cã, înainte sã ajungã în Pasul Vâlcan i-ar fi crãpat calul, din cauza efortului, în locul numit acum Poiana lui Mihai, asa cã ar fi înnoptat acolo, dupã care ar fi plecat mai departe pe jos. În anul 1932, Societatea Culturalã „Cultul Eroilor” din Bucuresti a hotãrât ridicarea unui monument închinat memoriei marelui voievod, reprezentând un vulture ce-si întinde aripile ocrotitoare peste Oltenia, iar la bazã are un basorelief cu chipul lui Mihai si o inscriptie în cinstea lui. Dinspre judetul Hunedoara, mai precis dinspre Vulcan, în cadrul proiectului ”Castelul din Carpati” a fost construitã mult mediatizata telegondolã care nu duce nicãieri, dar care a deschis cartea istoriei, a punerii în valoare a acesteia. Astfel, drumul a fost reparat/asfaltat, iar un grup statuar – conducãtori ai armatelor din primul rãzboi mondial si al premierului Tãtãrãscu – a devenit loc de pelerinaj si de întâlnire spre aducere aminte.
Se mãreste grupul statuar…
Dacã anul trecut s-au marcat 100 de ani de la încheierea Primului Rãzboi Mondial, comemorarea ostasilor si a ofiterilor cãzuti pe frontul din muntii Vâlcanului, anul acesta manifestarea va creste în amploare. Cadre militare si cadre militare în rezervã si retragere din Bucuresti si din judetele limitrofe vor fi prezente, sâmbãtã, 19 august, începând cu ora 11.00, în Pasul Vâlcan.
”Stiu sigur cã va veni un general în rezervã de la Cultul Eroilor din Bucuresti. Este vorba de gen.r. Burciu, care este legat de Valea Jiului. Am înteles cã a copilãrit si prin Vale si vine frecvent în zonã. Dumnealui a fost si anul trecut. Vor mai veni si altii din Bucuresti si din judetele apropiate” – a declarat Costel Postolache, Asociatia Cultul Eroilor ”Regina Maria” Valea Jiului. Un om cu drag si dragoste pentru istorie si respect pentru traditii, Emil Pãrãu, a vorbit cu multã însufletire de evenimentul din Pasul Vâlcan, de sâmbãtã.
”Sper sã vinã cât mai multã lume, vom mai adãuga piese la grupul statuar, vom organiza si un spectacol care cadreazã cu evenimentul. Cu timpul va fi un loc de pelerinaj acolo, în acel loc care musteste de istorie” – a declarat omul de afaceri Emil Pãrãu, cel care a cinstit alti si alti soldati cãzuti în muntii nostri ridicându-le la cãpãtâi cruci si troite. La manifestarea din Pasul Vâlcan vor fi prezenti si reprezentanti ai Colegiului Mihai Viteazul din Vulcan pentru a aduce un omagiu patronului spiritual, marele voievod Mihai Viteazul.
Ileana Firtulescu
