Poarta Veche si Bastionul Alb de la Castelul Corvinilor sunt cuprinse în programul de investitii pentru acest an. Reprezentantii Ministerului Culturii spun cã pentru acest an sunt cuprinse fondurile necesare reabilitãrii unor aripi a Castelului Huniazilor.
”Prin Programul National de Restaurare Realocare 2013 sunt deja prevãzute fonduri pentru demararea procedurii de achizitie publicã de servicii de proiectare la obiectele din ansamblul rãmas de executat, respectiv Poarta Veche si Bastionul Alb. În ceea ce priveste rectificarea bugetarã, rãmâne de vãzut dacã va fi pozitivã si cuantumul sumei alocate, abia apoi în functie de aceste date vom analiza prioritãtile de redistribuire sau suplimentare a pozitiilor existente”, se aratã într-un document al Ministerului Culturii.
În perioada 1997-2012 prin programele de restaurare gestionate de Institutul National al Patrimoniului, la Castelul Corvinilor s-au derulat lucrãri de consolidare-restaurare la Aripa Matei si la Turnul Buzdugan si lucrãri de conservare-restaurare componente artistice-piatrã la Sala dietei, Capelã, Galeria Bethlen, Camera Domnitelor, Camera de aur si la Loggia Matia. De cealaltã parte se aflã Departamentul pentru Turism, departament aflat în subordinea Ministerului Economiei. Reprezentantii Departamentului pentru Turism spun cã nu au primit din partea administratiilor locale cereri cu privire la acest obiectiv turistic.
”Pânã în prezent, administratia publicã a municipiului Hunedoara nu a transmis institutiei noastre nicio solicitare de alocare de fonduri pentru reabilitarea Castelului Corvinilor si nici nu a depus vreo documentatie tehnico-economicã aferentã acestui proiect. Pentru a putea avea o abordare concretã si practicã a solicitãrii, ar trebui sã primesc din partea autoritãtilor locale o solicitare oficialã care sã aibã la bazã un proiect în baza cãruia sã poatã obtine finantare pentru reabilitarea Castelului Corvinilor din municipiul Hune
doara”, spun reprezentantii Departamentului pentru Turism.
Unicitatea Castelului de la Hunedoara constã în gradul înalt de reprezentativitate pentru arhitectura militarã din sud-estul Europei secolului XV, el întrunind cele mai dezvoltate elemente de arhitecturã civilã. Palatul Mare este o constructie de inspiratie francezã, unicã în spatiul dominat de regatul maghiar în acea perioadã, ilustrând mãretia unei
mari familii, cea a Hunedorestilor, capabilã sã împrumute modele arhitecturale dintr-un spatiu care gãzduieste una dintre cele mai strãlucite civilizatii medievale: Franta, se aratã pe site-ul Castelului Corvinilor.
Castelul Corvinilor a gãzduit mai multe productii cinematografice (filme artistice, documentare si clipuri publicitare), între care si pelicula „Ghost Rider 2”, cu Nicolas Cage în rolul principal.
Muzeul Castelul Corvinilor este adãpostit în Castrul regal, care este amintit în documente prima datã în anul 1364 si care, în 1409, este donat cneazului Voicu si rudelor sale. Iancu de Hunedoara întreprinde lucrãri de mare anvergurã în douã etape între anii 1441-1456, initial mãrind dimensiunile fortificatiei militare si apoi transformând-o într-un
castel somptuos prin lucrãri unde predominã stilul gotic. Matei Corvin continuã dupã anul 1458 lucrãrile, insistând mai ales pe aspectul de înfrumusetare a constructiei existente, astfel pãtrunzând influente renascentiste.
Ultima etapã de constructie are loc între anii 1618-1624, când principele Transilvaniei Gabriel Bethlen realizeazã ultimele constructii de mare anvergurã (turnul nou al portii si palatul baroc de pe latura de est – actualmente cu fatadã neogoticã). În anul 1724 castelul intrã în proprietatea tezaurizatului habsburgic, situatie care se mentine pânã în 1880. Noua destinatie, dupã anul 1724, produce monumentului daune însemnate, printre care si douã incendii, ultimul, cel din 1854 transformându-l într-o ruinã, dupã care este abandonat pânã în 1868 când începe restaurarea care dateazã pânã în 1914. Castelul a suportat o nouã etapã de restaurare între anii 1956-1968.
Dupã 1997 începe proiectul de punere în valoare a monumentului care este unic în partea rãsãriteanã a Europei si reprezentativ pentru arhitectura civilã si militarã medievalã. Muzeul înfiintat în 1974 cuprindea initial piese de lapidariu provenite de la lucrãrile de restaurare efectuate asupra monumentului la sfârsitul secolului al XIX-lea si începutul secolului al XX-lea. În prezent, muzeul detine si colectii de arheologie – ceramicã, piese litice, metalice si osteologice provenite din sãpãturile sistematice efectuate în zona Hunedoarei, acoperind cronologic perioadele istorice din paleolitic si pânã în evul mediu; etnografie – piese si recuzitã din portul pãdurenesc, unelte specifice acestei zone; artã decorativã – piese de mobilier sculptat, lãzi de breaslã, farfurii din ceramicã si metal, icoane pe lemn si sticlã, tablouri pe pânzã, statui din lemn; numismaticã – monede din secolele XVI – XIX; tehnicã militarã – arme de tãiere, împingere, lovire, arme de foc (marea majoritate fiind replici).
Monika BACIU
