Sinodul Mitropoliei Ardealului a decis ca pãrintele care a slujit la Prislop sã devinã sfânt si propune dosarul de canonizare Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
Anuntul a fost fãcut de Episcopia Devei si Hunedoarei. ”Joi, 5 septembrie 2019, la sediul Episcopiei Devei si Hunedoarei, sub presedintia Înaltpreasfintitului Pãrinte Laurentiu, Arhiepiscopul Sibiului si Mitropolitul Ardealului, s-au desfãsurat lucrãrile sedintei Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Ardealului. În cadrul sedintei Sinodului mitropolitan, ierarhii prezenti au luat act cu aprobare de dosarul de canonizare întocmit de Comisia specialã teologicã mitropolitanã pentru canonizarea Pãrintelui Arsenie Boca. Dosarul complet si studiul document asupra sfinteniei vietii Cuviosului Pãrintelui nostru Arsenie vor fi înaintate spre examinare si decizie Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române”, se aratã în comunicatul de presã.
În acest an se împlinesc 30 de ani de la moartea pãrintelui Arsenie Boca, supranumit de credinciosi „Sfântul Ardealului”, care este îngropat la Mãnãstirea Prislop în judetul Hunedoara. Arsenie Boca s-a nãscut pe 29 septembrie 1910 în localitatea Vata de Sus (Hunedoara). A studiat la Academia Teologicã „Andreiana” din Sibiu, pe care a absolvit-o în 1933. În Vinerea Izvorului Tãmãduirii, dupã Pastile anului 1940, a fost tuns în cãlugãrie la Mânãstirea Brâncoveanu – Sâmbãta de Sus, primind numele Arsenie.
A fost pãrinte ieromonah, teolog, artist plastic, staret la Mãnãstirea Brâncoveanu si apoi la Mãnãstirea Prislop. În anul 1959, regimul comunist a desfiintat lãcasul de cult din Hunedoara, l-a transformat în cãmin de bãtrâni, iar pãrintele Arsenie Boca a fost alungat din mãnãstire. Securitatea i-a interzis sã mai slujeascã în vreo bisericã din România. Pãrintele a fost arestat si torturat de fosta Securitate în anii 1948 si 1951 pentru presupuse legãturi cu legionarii, fapte negate de acesta. Închis la Jilava, Bucuresti, Timisoara si la Oradea, condamnat la muncã silnicã la Ocnele Mari si la Canal, pãrintele a revenit, la sfârsitul pedepsei, ca staret la Mãnãstirea Prislop.
Maximilian GÂNJU
