De jumãtate de secol, Cupa Veteranilor, este cel mai asteptat concurs din Straja. Este întrecerea la care se înscriu concurenti cu o jumãtate de an înainte, acesta fiind cel mai vechi concurs, care presupune si schiul de turã, modalitate de concurs care piere odatã cu cei care o mai practicã. Dar veteranii nu sunt doar buni schiori, ci si oameni plini de viatã, care au petrecut cu muzica anilor 70, au dansat si au organizat concursuri care au stârnit hazul douã seri la rând în Straja. Statiunea a rãsunat de vocile lor, a unor oameni care vin aici de o jumãtate de secol, mereu ca îsi depene împreunã amintirile.
Nimeni nu îi întrece la mãiestrie, nimeni nu le ia clasamentul, care, la cei trecuti de 60 de ani este fãcut la marea precizie, iar veteranii au venit din nou si sâmbãta trecutã la Straja la întrecerea ce i-a adunat de decenii în munte. Unii aveau doar 7 ani când au urcat prima datã, iar acum, cel mai în vârstã concurent are 86 de ani si este din Vulcan. „Eu umblu aici la schi de când aveam 7 ani. Si acum am depãsit 85 si sunt cel mai bãtrân dintre toti de aici. Cum sã nu vin aici? Am lucrat la minã, dar acum sunt bine, sãnãtos si la 80+, cum m-au încadrat ei nu e greu de loc. Pe cuvânt! Îmi trebuie doar schiuri bune, echipament bun, cã am de unde sã îl iau acum si cearã, este tot ce îmi trebuie. Nu mã intereseazã cu câti mã lupt! Eu stiu cã trebuie sã merg în concurs si gata! Si vreau doar sã scot un timp foarte bun. Când aveam 7 ani aveam numai doage, furate din gardul momârlanilor, acum am schiuri bune si sãnãtate!”, spune cel mai vârstnic concurent, domnul Iosif Racoltea, veteranul care a tinut sã ne mentioneze cã se simte la 86 de ani mai bine ca în tinerete.
La întrecere, însã, s-au înscris oameni ai muntilor, obisnuiti cu zãpada, cunoscuti de toatã lumea, unii dintre ei salvamontisti cu state vechi, cum este Dumitru Bârlida, ori neîntrecutul Kari Lauran, care sâmbãtã a îmbrãcat un tricou inscriptionat cu „I love Straja”, iar pe cap si-a pus un fel de fes de Mos Crãciun, cã tot are el plete dalbe si barba ca a personajului care aduce daruri. Kari vine din Parâng si este mâhnit cã acolo nu prea mai vin turistii, dar toatã lumea îl recunoaste drept sufletul petrecerilor.
„Am 50 si ceva de ani de când schiez si îmi pare rãu cã în Parâng, asa cum spune si Mitu Bârlida, nu prea avem turisti. Vin aici la Straja cu mare drag, cã schiul nu este deloc periculos. Pe mine mã ajutã mult miscarea si întâlnirea cu prietenii de aici de o viatã. Încet-încet mai dispare câte unul si ne pare rãu, dar sigur vom schia toti pe o altã planetã unde poate e zãpada mai multã si de altã culoare”, ne spune Kari Lauran, râzând de ironia sortii care îi împutineazã an de an pe prietenii cu care venea la schi din tinerete.
La start s-au aliniat si femei, iar la cei 65 de ani Zina Gutunoiu vine din zona Alba Iulia, din Cugir si spune cã iubeste oamenii de aici si nu ar lipsi niciodatã la Cupa Veteranilor.
„Vin în fiecare an si îmi place, cã iubesc Straja. Toti prietenii mei mã cheamnã si pe alte pârtii din tarã, dar eu aici m-am învãtat. Vin de ani de zile la Cupa Veteranilor si îmi plac oamenii de aici cã sunt primitori. Mã aliniez cu trupa din Cluj si azi concurez la 60 – 65 de ani”, spune doamna Zina, echipatã cu cascã si costum de schi de competitie.
La Straja a nins si pe timpul competitiilor, pentru cã au fost 3. Prima a fost schiul de fond, apoi schiul de turã si, la final, a fost distractia pe doage, un soi de concurs care le-a amintit de schiurile rupte din gardul momârlanilor, cu care coborau în copilãrie, spre scoalã.
Înainte de start, însã, unul dintre cei care acum are o protezã la picior, dupã ce i-a fost amputat, dar care este promotorul acestei competitii, ne-a povestit cã a venit mãcar sã facã prezenta, pentru cã, desi a încercat putin sã îsi punã schiurile si clãparii, a renuntat cu regret.
Emil Pãrãu este cel care îi adunã an de an si îi cazeazã în Straja în ultimii ani. A fost acum editia cu numãrul 45, dar serile de carnaval, cu muzicã veche si amintiri depãnate la semineu sunt tot ce conteazã dupã ce veteranii îsi dau jos clãparii. „Dupã cum ati vãzut avem peste 150 de concurenti în Straja si ne-a ajutat si Dumnezeu, pentru cã a fost frig, pârtiile sunt foarte bune. Petrecerile se tin lant, vineri seara abia s-au încãlzit la petrecere, cã a trebuit fiecare sã doarmã pentru a fi în formã la întrecerea de sâmbãtã, dar sâmbãtã seara a fost petrecerea adevãratã, cu costume, voie bunã, carnaval si tot felul de concursuri inventate de ei, spre amuzamentul tuturor. Sper sã reziste pânã dimineatã, cã au participat la schi fond, schi alpin si apoi pe doage, asa cã sunt foarte obositi”, a spus Emil Pãrãu, organizatorul competitiei din Straja.
În Straja este zãpadã si organizatorii spun cã stratul este chiar mai mare decât în ianuarie. Pe pârtia Mutu, aceasta mãsoarã peste 40 de cm, iar concursul s-a tinut pe ninsoare, pe Pârtia Lupului, unde zãpada este si mai mare.
Diana Mitrache