Minerii trebuie recalificati pentru a face fatã schimbãrilor din sistemul minier. Unitãtile miniere din Valea Jiului se vor închide, rând pe rând, iar singura variantã identificatã de cei care au creionat strategia energeticã este ca minerii sã fie recalificati.
Huila din Valea Jiului este, la nivel declarativ, un pilon al securitãtii energetice nationale. Strategia energeticã revizuitã aratã importanta huilei pentru sistemul energetic national. Numai cã de la declaratii la fapte concrete este cale lungã. Acum când CEH vinde MWh cu 700 de lei, existã riscul opririi activitãtii. Varianta finalã a strategiei energetice a României aratã cã productia de energie pe bazã de cãrbune este vitalã în perioada de iarnã.
“Cãrbunele este o componentã de bazã a mixului energetic, fiind un pilon al securitãtii energetice nationale. În perioadele meteorologice extreme, atât vara cât si iarna, cãrbunele acoperã o treime din necesarul de energie electricã. Rezervele de huilã, concentrate în bazinul carbonifer al Vãii Jiului, totalizeazã 2,2 mld t, din care 592 mil t se aflã în perimetre exploatate. Puterea calorificã a huilei românesti este de 3650 kcal/kg. Productia de huilã, în 2015, a fost 1,29 mil t, în scãdere de la 1,87 mil t în 2012”, aratã varianta finalã a strategiei energetice.
Documentul mai aratã cã, termocentralele vor fi închise, treptat, iar productia de huilã va scãdea.
“În urma restructurãrii CEH, vor rãmâne în functiune grupurile recent modernizate ale CEH în judetul Hunedoara, respectiv cele ale Veolia la Iasi, precum si câteva grupuri mici ale altor operatori. Resursele de huilã din România sunt costisitor de exploatat, ceea ce face improbabilã construirea unor grupuri noi în locul celor retrase, nefiind justificate investitii ce ar urma sã foloseascã huilã de import. Durata de viatã rãmasã a grupurilor existente va depinde de mãsura în care reusesc sã rãmânã competitive în mixul energiei electrice în urma restructurãrilor si sã îsi îndeplineascã obligatiile de mediu”, mai aratã documentul.
Minerii trebuie recalificati în alte meserii, asta pentru a se putea reîncadra pe piata muncii dupã ce unitãtile miniere îsi vor înceta activitatea.
“O altã vulnerabilitate internã de securitate energeticã este problema complexurilor energetice pe bazã de lignit si huilã. Pe fondul cresterii anticipate a pretului certificatelor ETS, cãrbunele va suferi presiunea competitivã a tehnologiilor cu emisii scãzute de GES. Inevitabil, pe termen lung se va reduce ponderea cãrbunelui în mixul de energie primarã al României. Situatia economicã si socialã a companiilor cu activitate principalã în sectoarele lignitului si al huilei, cu capital majoritar de stat, trebuie rezolvatã prin restructurarea si eficientizarea activitãtii, concomitent cu demararea procesului de reconversie treptatã (pe parcursul urmãtoarelor douã-trei decenii) a zonelor miniere, tinându-se cont de importanta lor în securitatea energeticã nationalã si de caracterul monoindustrial al acestor zone”, mai aratã strategia.
De-a lungul timpului, minerii care au iesit din sistem prin disponibilizare au fost recalificati, însã putini au fost cei care si-au gãsit de lucru în alte domenii.
Monika BACIU
