O datã cu trecerea anilor fiecare generatie este tot mai emancipatã si tinerii au alte idei fatã de cele preconcepute pe care le aveau pãrintii sau bunicii pe vremuri.
Acest lucru este în cele mai multe cazuri foarte bun. Fiecare tânãr trebuie sã aibã o proprie personalitate si sã se poatã face afirmat asa cum este si cum gândeste el.
Însã, problema cea mai mare este faptul cã, emancipându-se asa repede si dezvoltându-se mult mai mult din punct de vedere fiziologic încã de la o vârstã fragedã, multi dintre tineri doresc sã experimenteze lucruri noi pentru vârsta lor ne mai tinând cont de faptul cã sunt minori sau cã si-ar putea rata viitorul din cauza asta. Si aici facem referire în primul rând la adolescentele care din dorinta de a fi afirmate sau poate chiar pentru a se lãuda în cercul lor de prietene fac lucruri care poate mai târziu le regreta dar care le afecteazã viata irecuperabil.
Multe dintre acestea aleg sã-si înceapã viata sexualã încã de la vârste fragede când poate la multe dintre ele de abia s-a uscat cerneala pe buletin, dacã putem spune asa. Este normal cã la vârsta adolescentei apar schimbãri majore din punct de vedere fiziologic si poate cã dorinta si tentatiile sunt foarte mari, dar efectele pot fi catastrofale.
Putem vedea prin oras foarte multe minore de acest fel care la o vârstã fargeda de cinsprezece ani deja sunt însãrcinate sau mai rãu de atât deja au un copil. Cele mai multe dintre acestea au cãzut pradã naivitãtii sau dorintei de afirmare si s-au trezit în situatia de a nu mai putea face nimic din acest punct de vedere. Doar atunci au realizat cã poate dintr-o prostie viata lor s-a schimbat radical, nu mai pot merge la scoalã, nu mai pot iesii cu prietenii si alte activitãti specifice vârstei.
Un mare semn de întrebare ni-l punem si doar aflând cã poate multi dintre acesti copii care la rândul lor au copii, nu provin din familii dezorganizate sau cu o conditie socialã sau intelectualã mai precarã, ci vin din familii bune unde au tot ce le trebuie. Ne gândim totusi oare acei pãrinti care peste noapte au devenit bunici, ce pãrere au sau ce educatie au dat acestor tinere, de au putut sã ajungã pe aceste cãi gresite…
Pânã la urmã ajungem la concluzia cã fiecare copil îl avem asa cum îl crestem si îl educam.
Raul IRINOVICI
