Turci, români, lituanieni, macedoneni si portughezi, pãrinti, elevi si profesori, sunt cuprinsi într-un proiect care acum este la etapa în care se desfãsoarã la Petrosani.
Gazde sunt elevii din Colegiul National de Informaticã Carmen Sylva, iar ideea participãrii la un astfel de program a venit, dupã ce aproape 200 de copii de aici au pãrintii plecati la muncã peste hotare, ei fiind din grupul celor care se adapteazã mai greu în colectivitãti.
„Este un proiect care vrem sã rezolve problema prejudecãtilor si a stereotipurilor din scolii cuprinse în UE. Urmãrim sã integrãm elevii cu probleme de socializare si sã aducem o rezolvare la prejudecãtile din scoli, pentru a creste performanta elevilor. Fiind o zonã defavorizatã, pãrintii lor sunt într-o tarã din UE, sã lucreze, iar copiii rãmân cu bunicii, vecinii, rudele si foarte greu se integreazã când ajung la liceu”, a spus Rodica Mariana Popescu, profesor coordonator, care a gândit participarea la acest proiect ca pe un „pansament” de suflet pentru copii cu probleme de adaptare.
Despre aceste diferente si aparente vorbesc acum copiii din Petrosani, cui cei din acest proiect, iar surprinzãtor este cã, la prima vedere, ei nu vãd nicio deosebire. Asta, chiar dacã, spre exemplu, din multimea de elevi, cei din Turcia, se deosebeau clar din multime, numai pentru faptul cã fetele aveau capul acoperit.
„Nu prea sunt diferente între stereotipurile din aceste tãri. Toti avem stereotipuri si trebuie sã ne deschidã cineva ochii în legãturã cu ele. S-au integrat cu totii foarte bine. Sunt unele asteptãri si asa credeam si noi, cã vor fi diferiti, dar chiar nu sunt. Sunt exact ca noi”, a spus Daniel Cic, elev participant în proiect.
Au învãtat lectii despre viatã, au învãtat cã orice problemã poate fi depãsitã si, culmea! copiii din România sunt cel mai bine vãzuti, chiar de cãtre cei care au creat acest program.
„A fost o plãcere sã descopãr copiii din Turcia, pentru cã, date fiind cele pe care le auzim în media, aveam deja prejudecãti, dar nu am gãsit diferente. Acelasi lucru credeam si despre români, dar nu e adevãrat. Am realizat cã oamenii sunt oameni, oriunde. Ce am aflat de la români, este cã sunt foarte darnici, mereu gata sã ne ajute. Elevii de aici sunt primii, mereu sar voluntari. Mereu zâmbesc, sunt gata si deja îi stiam din alte proiecte, asa cã asta, pentru mine nu a fost o surprizã, era o confirmare. Suntem acest gen de oameni, deschisi si primitori”, a spus Lucinda Bento, coordonatoarea programului din Portugalia.
Despre primiri cordiale au vorbit si pãrintii care acum gãzduiesc copii din aceste tãri, iar diferentele au existat, au fost sesizabile, dar totodatã, depãsite, acesta fiind un prim exercitiu pentru toti.
„Deocamdatã nu vedem stereotipuri, dar e dificil, ca pãrinte. Copiii încã nu realizeazã si dificultãtile care sunt în spatele acestui program, dar noi încercãm sã satisfacem copiii care vin la noi. Nu îi cunoastem,, e greu cã sunt diferentele de culturã. Suntem douã familii care am gãzduit 3 fetite din Macedonia si pot sã zic cã asearã aveam probleme cu mâncarea, pentru cã avem o fetitã vegetarianã”, a explicat si Loredana Cruceru, unul dintre pãrintii participanti în proiect. Copiii pot sã treacã usor peste diferente, dar mai trebuie sã învete cã suntem oameni si, asa cum a zis coordonatoarea programului Erasmus +, oamenii sunt oameni peste tot, indiferent de religie, credintã, preferintã culinarã, ori limbã vorbitã. Astfel de proiecte aduc în atentie faptul cã si în restul tãrilor sunt copii ai cãror pãrinti nu o duc extraordinar de bine, cã Europa a trecut prin recesiune si cã nu doar ei au probleme acasã.
Diana Mitrache
