Proiectul de hotãrâre din Consiliul Local al municipiului Petrosani privind aprobarea Studiului de oportunitate si alegerea modalitãtii de gestiune a serviciului public de salubrizare din municipiul Petrosani pentru activitãtile:“Mãturatul, spãlatul, stropirea si întretinerea cãilor publice” si“Curãtarea si transportul zãpezii de pe cãile publice si mentinerea în functiune a acestora pe timp de polei sau de înghet” a trecut de la zãpadã, la termoficare.
Milioane de metri pãtrati
Consilierul local, Mihai Barbu, a deschis discutia. Acesta s-a referit la faptul cã, anual, la Petrosani se curãti 35 de milioane de metri pãtrati de zãpadã. În aceste conditii, consilierul local a considerat cã primãria ar trebui sã aibã în subordine o societate care sã se ocupe de aceste lucrãri, fãrã a mai fi nevoie de încheierea unui contract cu o firmã privatã.
“Stiti câtã zãpadã se ia pe an din municipiul Petrosani? 35 milioane mp curãtate. Zãpada se curãtã manual 200 mii mp, se curãtã de gheatã manual 100 mii de mp si se încarcã mecanizat si se transportã zãpada 4000 mii mp. Sunt niste cifre spectaculoase. Se prezintã la punctul 11 la acest proiect de hotãrâre ce trebuie sã facem noi, se spalã carosabilul pentru 1200 000 metri liniari pe an. În sfârsit toatã afacerea asta ne costã c-am 120 miliarde de lei vechi. (…) În loc sã avem noi societatea noastrã care sã curete zãpada si sã stropeascã strãzile trebuie sã dãm niste sume imense sã facã alti aceastã operatie. Stiti care este garantia de proastã executie? Este 5 % din valoarea lunarã si restul încaseazã”, a spus consilierul local, Mihai Barbu.
Primarul municipiului Petrosani, Tiberiu Iacob Ridzi, a tinut sã lãmureascã problema.
“De când am fãcut aceste lucruri, Petrosaniul aratã bine din punct de vedere al acestor operatiuni. Înainte era o societate S.C. Gospodãrie S.A, societate care asa de bine a mers cã a intrat în faliment si nu avea niciodatã servicii de calitate. La fel se întâmplã si cu gunoiul. Am intrat într-un proiect cu finantare europeanã la nivelul judetului Hunedoara. Nu întotdeauna cei care tin activitãtile în subordinea administratiei publice locale au cel mai bun raport pret-calitate. Asa se va întâmpla si cu Termoficarea, sã stiti cã nu din cauza neapãrat a managerului, ci din cauza unor situati obiective. Termoficarea are aceste datorii, fac acum o parantezã, din cauza pierderilor care existã între ce furnizeazã Paroseniul la intrarea în oras si ce ajunge sã fie mãsurat. Toate aceste pierderi tehnologice si netehnologice intrã în facturã”, a replicat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petrosani. Despre supravegherea modului în care firma privatã realizeazã aceste lucrãri a vorbit consilierul local Petre Drãgoescu.
“În momentul în care pornim o procedurã de achizitii a unor servicii prin Caietul de sarcini se face o cuantificare. Aceastã cuantificare poate fi valorificatã prin mp sau mc. De regulã, de la Institutul National de Statisticã mai precis la cea de metrologie, se ia ultima periodicitate a precipitatiilor si ele se cuantificã si se stabilesc valori maximale. La aceste valori maximale categoric va fi un pret de pornire pe unitate de produs, iar în momentul în care se face oferta nu trebuie sã depãseascã. Asta nu înseamnã cã de-a lungul unui an toatã suprafata aceea care a fost estimatã va fi si validatã prin receptia lucrãrilor. Trebuie stabilitã o valoare maximalã a contractului care nu poate fi depãsitã. În momentul de fatã, da, s-a cuantificat si acesta ar fi volumul de zãpadã. Din pãcate atât anul trecut, cât si anul acesta volumul de zãpadã a fost scãzut, dar au fost si ani când într-adevãr ningea sãptãmânal. Problema se pune în supravegherea contractului”, a subliniat Petre Drãgoescu. De precizat este faptul cã utilajele sunt plãtite doar în momentul în care firma cu care se realizeazã aceste lucrãri actioneazã pe domeniul public al municipiului Petrosani.
Monika BACIU
