S istemul de termoficare a murit încet și sigur, odată cu restrângerea activității miniere. Și nici nu ar fi necesară o sumă prea mare pentru revigoarea lui. Am stat de vorbă cu Doru Vișan, directorul Termocentralei Paroșeni, care a explicat unde și când au greșit și abonații și primarii.
Termocentrala Paroșeni mai funcționează maxim 3 zile pe săptămână, iar întreg sistemul de distribuție al agentului termic este fie deteriorat, acolo unde a mai rămas, fie a dispărut cu desăvârșire. Și, dacă am văzut cu toții cum s-a oprit sistemul de termoficare, am vrut să știm și care a fost greșeala. Asta, pentru că un sistem centralizat este cel mai eficient. „Cred că, în primul rând conceptual am greșit, când am considerat cu toții ca fiind un reziduu, nu o marfă, agentul termic și atunci nu s-a plătit, s-a asubfinanțat și asta e. Au fost două elemente: neplata facturilor, că nu plăteam, că nu se întrerupea furnizarea, iar al doile a fost subfinanțarea sistemului în interiorul autorităților locale. Procesul a fost unul clar, nu s-au mai făcut reparații, nici investiții și atunci l-am pierdut”, a spus Doru Vișan, director SE Paroșeni.
Fenomenul nu este specific exclusiv Văii Jiului, însă, așa cum spune acum specialistul de la Paroșeni, nu sunt șansele pierdute. Mai ales că vin fonduri europene ce ar permite prognozarea unor astfel de investiții. „Nu există formă mai eficientă, decât sistemul centralizat. E posibil ca, pe viitor, să avem consecințe dramatice în zona ardcerilor în centralele termice de apartament, pe care tot mediul să vină să spună că nu este în regulă și atunci vom căuta soluții. Și primul pas va fi o soluție pe câte un cartier și vom ajunge tot la forma centralizată. Pentru că sursa care produce căldura nu trebuie să poluese”, a mai spus Doru Vișan, director SE Paroșeni.
Doru Vișan mai spune și că ar fi necesară suma de 20- 25 de milioane de euro, cu condiția să se branșeze toți cei din Valea Jiului. Și asta pentru că nu va mai fi neceară reabilitarea rețelei vechi, ci introducerea unui sistem nou, modern, cu țevi aeriene de ultimă generație.
Diana Mitrache
