Creșterea deficitelor bugetar și comercial, părăsirea de către PSD a coaliției de guvernământ și rezultatul primului tur al prezidențialelor de duminica trecută au avut un efect cumulat dezastruos în piața valutar-monetară.
Evoluția cursului a făcut ca mulți români să schimbe leii în valută, temându-se pentru viitorul familiilor lor în cazul unei victorii a izolaționiștilor în turul al doilea al alegerilor, influențat major de cei care viețuiesc și plătesc taxe în alte țări și care vor să măture clasa politică „istorică”, fără a fi interesați de ce va fi „după” în România.
Ca o paranteză – principalii vinovați de actuala criză sunt cei ce nu au înțeles că după noiembrie trecut trebuie schimbat profund modul în care se face politică în România, ceea ce a mărit numărul nemulțumiților. Din păcate, partidele „noi” sunt dominate de persoane cu accente grobiene, ceea ce le îngreunează o eventuală guvernare. Nu vorbim de personalități pentru posturile ministeriale, ci de cei care se află în linia a doua, a treia etc. Pe de altă parte, intenția de izolare a României, renunțarea la Uniunea Europeană și fondurile din PNRR vor adânci criza din țară, și ne va întoarce înapoi cu zeci de ani. Poate așa cum doresc nostalgicii vremurilor de dinainte de ´90.
O astfel de perspectivă a făcut ca JP Morgan, cea mai mare bancă americană de investiții, să recomande clienților săi să parieze pe deprecierea monedei naționale până la un nivel de 6 lei/euro.
Cursul euro a crescut în două zile cu 12,16 bani și a atins miercuri noul record de 5,0991 lei, depășind astfel toate previziunile făcute anterior atât de analiști financiari cât și de cei bancari.
Voci din piață au spus că banca centrală ar fi cheltuit de la începutul săptămânii peste 2 miliarde de euro pentru a limita proporțiile deprecierii, însă oficiali ai BNR au afirmat că suma a fost mult mai mică.
BNR are la îndemână și intervențiile din piața monetară, care au făcut ca indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, să crească de la 6,08 la 6,47%, nivel care nu a mai fost atins din iulie 2023. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 6,16 la 6,53%, nivel comparativ cu cel din urmă cu circa doi ani, iar cel la 12 luni de la 6,23 la 6,58%.
Totodată, randamentele la obligațiunile de stat la 10 ani, tranzacționate în piața secundară, au depășit miercuri pragul de 8%, la două zile după ce Trezoreria nu a reușit să se împrumute printr-o emisiune cu scadența în în aprilie 2029.
Rămâne de văzut ce va decide CA al BNR în privința ratei de referință la ședința sa de politică monetară ce se va desfășura cu două zile înainte de turul doi al alegerilor, având în vedere instabilitatea politică, o situație poate mai dificilă decât cea din timpul pandemiei. Ea se află în prezent la 6,5%, nivel stabilit în august trecut.
Înainte de finalul ședinței de politică monetară a Rezervei Federale, euro fluctua între 1,1325 și 1,1378 dolari, astfel că media dolarului a urcat de la 4,4517 la 4,4898 lei.
Cursul francului elvețian a urcat de la 5,3932 la 5,4466 lei, un nou maxim istoric, iar cel al lirei sterline de la 5,9272 la 5,9866 lei.
Chiar dacă metalul galben a făcut un pas înapoi pe piețele specializate la 3.358,30 – 3.431,80 dolari/uncie, aprecierea monedei americane a ridicat prețul gramului de aur de la 483,5504 lei la 487,1276 lei, al doilea record istoric al acestei săptămâni.
Radu Georgescu
