Greenpeace România cere Ministerului Energiei consultãri reale pentru planul de energie si climã 2021-2030 Planul National Integrat în domeniul Energiei si Schimbãrilor Climatice 2021-2030 (PNIESC) este documentul care defineste felul în care România va actiona în domeniul energiei în urmãtorul deceniu, în contextul unei crize climatice globale. Ministerul Energiei nu are încã un calendar pentru consultãri publice, desi este obligat legal sã parcurgã aceastã etapã.
Aflat în stadiul de proiect, planul energie si climã 2021-2030 (PNIESC) trebuie trimis în forma sa finalã Comisiei Europene pânã la finalul anului, dupã consultãri interne. Forul european a emis deja în luna iunie un set de recomandãri ce penalizeazã lipsa de ambitie si consistentã a planului.
Proiectul actual nu prezintã un grafic concret pentru eliminarea productiei pe cãrbune si nu abordeazã situatia complicatã a comunitãtilor monoindustriale, dependente de prelucrarea combustibili fosili. Întârzierea acestui demers reduce sansele acestor comunitãti (Valea Jiului, bazinul Olteniei) de a gãsi solutii alternative de dezvoltare folosind bani europeni. De asemenea, proiectul curent limiteazã tinta de energie regenerabilã în mixul energetic la 27.9% pentru 2030, desi Comisia Europeanã recomandã o contributie de minim 34%.
„În calitate de parte interesatã, am solicitat Ministerului Energiei calendarul consultãrilor pentru PNIESC, dar si informatii despre organizarea unor grupuri de lucru si modalitãtile de diseminare a planului cãtre publicul larg. Rãspunsul primit confirmã faptul cã nu existã, cel putin deocamdatã, un calendar clar definit pentru consultarea publicului interesat.” declarã Alin Tãnase, coordonator de campanii la Greenpeace România.
Baza legalã a consultãrilor este datã de Conventia de la Aarhus, Recomandãrile de la Maastricht pentru participare publicã în procesul de luare a deciziilor si Regulamentul UE privind guvernanta uniunii energetice si a actiunilor climatice.
Procesul de consultare trebuie sã includã atât întâlniri dedicate, cât si posibilitatea de a trimite observatii în scris. Documentele prezentate, dar si cele rezultate în urma întâlnirilor trebuie sã fie fãcute publice. Ministerul Energiei trebuie sã parcurgã observatiile primite, sã le încorporeze sau sã justifice corespunzãtor atunci când alege sã nu ia în considerare observatii.
Este important ca timpul alocat pregãtirii întâlnirilor sã fie rezonabil (minim o lunã, practica optimã fiind de 6 sãptãmâni) si o perioadã similarã sã fie desemnatã pentru perioada propriu-zisã de consultãri.
De mentionat cã autoritãtile europene recomandã la nivelul fiecãrui stat constituirea unei platforme permanente de dialog pentru climã si energie, pentru a permite discutarea a diferite scenarii de politici si pentru a monitoriza pasii fãcuti. Aceastã platformã ar aduce împreunã autoritãti locale, organizatii neguvernamentale, comunitatea de afaceri, investitorii, publicul larg.
„Ne dorim ca episodul de la consultãrile anterioare ale draftului PNIESC, din decembrie 2018, sã nu se repete. Perioada de colectare a observatiilor a fost scurtã, iar autoritãtile nu au luat în considerare solicitãrile noastre. Considerãm cã nu e suficient ca acest document esential pentru România sã fie pus în discutie doar la câteva evenimente cu participare restrânsã, dupã ce proiectul a fost trimis deja cãtre Comisia Europeanã.
Vrem sã ne asigurãm cã Ministerul Energiei trateazã aceste consultãri cu seriozitate, acordã suficient timp pentru ele si ia în calcul opiniile cetãtenilor, ale societãtii civile si ale altor pãrti interesate. Viitorul energetic al tãrii si clima nu pot fi decise exclusiv de Ministerul Energiei.” spune Marian Mândru, coordonator de campanii la Greenpeace România.
Carla Donciu
