Sunt prezenti acolo unde tragediile rãpesc vieti, acolo unde incendiile sau exploziile ciopârtesc destine si încearcã sã reconstruiascã, ca într-un joc de puzzle sinistru, cauza evenimentului. Au o muncã ingratã, în care emotiile umane trebuie lãsate dincolo de copertile expertizelor, unde sentimentul nu trebuie sã rãzbatã.
Într-un fel fac muncã de criminalist, dar în domeniul stiintific, însã strângerea probelor la fata locului stã la baza expertizei finale. Sunt cercetãtorii Institutului National de Securitate Minierã si Protectie Antixeplozivã – INCD INSEMEX Petrosani, condusi de mai bine de 8 ani de Constantin Lupu, directorul Institutului.
Constantin Lupu conduce INSEMEX Petrosani din 15 martie 2005, dar lucreazã în acest institut de 39 de ani. O viatã de om, cum s-ar spune, timp în care a participat la sute de expertize tehnice, de pe toate treptele sau palierele. Multe dintre ele vin în urma unor evenimente tragice, incendii sau explozii urmate de pierderea de vieti omenesti. Si sã nu uitãm cã, timp de 25 de ani a activat si ca salvator operativ. 
A învãtat, în timp, sã separe emotiile de partea analiticã, sã gândeascã la rece alãturi de colegii sãi atunci când sunt chemati sã descopere cauzele producerii acestor evenimente. Recunoaste cã numai experienta te ajutã, mai ales în momentele în care în jurul tãu familiile îsi plâng mortii. Emotiile nu trebuie sã fie transpuse în expertizele tehnice, care ajung la procurori si care copnstituie un capitol important la dosarul de cercetare. Spune cã, în timp, a învãtat sã treacã peste sentimentele umane, dar fiecare caz în parte îsi pune amprenta pe sufletul cercetãtorului. Iar în timp ce rememoreazã câteva dintre experientele ce i-au rãmas întipãrite în minte si în suflet, Constantin Lupu îsi frãmântã mâinile încontinuu. Sunt cazuri pe care nu le va uita, cu sigurantã, niciodatã, si despre care vorbeste si acum cu emotie nedisimulatã.
Salonul mortii de la Maternitatea Giulesti, o piatrã de încercare
Unul dintre cazurile care l-au marcat cel mai mult pe directorul INSEMEX Petrosani, Constantin Lupu, este cel de la Maternitatea Giulesti, unde în urma unui incendiu produs în data de 16 august 2010 sase bebelusi au murit, iar alti cinci au suferit vãtãmãri corporale grave. „Alãturi de colegii mei am participat efectiv la cercetarea amãnuntitã la fata locului a cauzelor care au produs acel incendiu devastator. În momentul în care am intrat în acel salon sau starea de spirit din spital din acel moment m-au fãcut sã nu mai constientizez în permanentã cã trebuie sã stabilim de unde a plecat acel incendiu. Era proaspãt evenimentul, toatã lumea era disperatã, nu numai personalul spitalului, ci si ceilalti, pãrinti cu copii, si toti asteptau cu sufletul la gurã sã afle cum s-a produs acel incendiu în acel salon de reanimare unde erau atâtia beblusi”, îsi aminteste Lupu. Expertizã a fost una dintre cele mai complicate efectuate de specialistii INSEMEX Petrosani în ultimii ani si, pentru a ajunge la adevãr, s-a fãcut o simulare a acelui salon al mortii în laboratoarele Institutului. „Am pregãtit un spatiu similar ca dimensiuni, în cadrul Institutului, au fost aduse toate echipamentele care au fost în acel salon înainte de producerea evenimentului si am încercat sã simulãm toate conditiile de la acea maternitate. (…) A fost într-adevãr o implicare a cercetãtorilor din Institut într-un timp relativ scurt pentru a gãsi cauza exactã de producere a evenimentului”, explicã directorul INCD INSEMEX Petrosani. Procurorii au fost impresionati de ceea ce au realizat cercetãtorii de la Petrosani, iar expertiza tehnicã a fost unul dintre punctele – cheie ale dosarului ce a ajuns recent în instantã.
Suvite de pãr ale victimelor de la Sighet, analizate de echipa INSEMEX
Si explozia de la Sighetu Marmatiei, din februarie 2012, a lãsat urme adânci, iar Constantin Lupu se cutremurã si acum când rememoreazã acele evenimente. Suvitele de pãr ale victimelor surprinse de deflagratie nu pot fi sterse prea usor din amintirea directorului de la INSEMEX. Sapte persoane au fost rãnite în urma exploziei produse într-o discotecã de la subsolul unui imobil în jurul orei 01:00. În plus, o a doua explozie s-a produs în jurul orei 10:30 si a dus la rãnirea altor zece persoane. Si totul din cauza unei scãpãri de gaz de la o conductã, coroborat cu banalul gest al aprinderii unei tigãri la toaleta localului de niste tinere. Iar douã persoane si-au pierdut viata. „Aprinderea unei tigãri a condus la producerea unei deflagratii a acumulãrii de metan în acel spatiu mic. Nu m-a impresionat efectul evenimentului, ci faptul cã pe traseul de la acea toaletã pânã la prima chiuvetã unde probabil s-au dus sã se spele aceste copile erau urme de pãr pe pardosealã. Acest lucru m-a fãcut sã cred cã flacãra deflagratiei le-a surprins nu numai îmbrãcãmintea de pe ele, ci si pãrul de pe cap. Mai grav a fost cã a doua zi, înainte de a ajunge echipa INSEMEX la fata locului pentru cercetãri, alti specialisti din zonã – ISU, Politie, reprezentantul firmei – au fost surprinsi de a doua deflagratie în timp ce inspectau zona”, spune directorul Institutului din Petrosani. Aceasta a fost încã o expertizã grea, la care trebuiau stabilite cãile de migrare a gazului metan din reteaua principalã, care s-a descoperit cã avea o fisurã în afara imobilului. Degajarea de gaze a fost atât de mare, încât dupã o sãptãmânã, la nivelul solului existau încã mari concentratii de gaz metan, relevate de mãsurãtori.
Nava Flaminia, inspectatã de trei ori
Si expertiza vaporului german Flaminia care, anul trecut a fost puternic afectat de o explozie, în timp ce se afla în mijlocul Atlanticului, a constituti un dosar greu. Specialistii de la INCD – INSEMEX Petrosani au fost chemati sã efectueze o verificare a navei si a încãrcãturii ei, astfel încât sã fie eliminat orice pericol, pentru cã nava urma sã fie reparatã pe santierul de la Mangalia. La bord s-au aflat unele containere încãrcate cu mãrfuri periculoase si deseuri toxice. Asa cã, înainte de demararea lucrãrilor de reparatii, specialistii INSEMEX Petrosani au fost solicitati sã realizeze o inspectie amãnuntitã, precum si teste în laborator, asa încât muncitorii care ar lucra la repararea navei container sã nu aibã de suferit. Asta cu atât mai mult cu cât în accidentul din 2001 din Portul Constanta 10 persoane au decedat. „Am fost de trei ori, în trei etape, sã inspectãm nava. Colegii mei au fost în larg, pentru cã nava nu a fost lãsatã sã acosteze în Portul Constanta, s-au efectuat mãsurãtori si au stabilit dacã existã pericolul de formare a unor amestecuri explozive. Dupã ce nava a fost adusã în port, de asemenea, Prefectura Constanta si cei de la Santierul Naval Mangalia ne-au solicitat sã inspectãm acea navã pentru a descoperi compozitia acelor deseuri rãmase în urma exploziilor de anul trecut si dacã existã pericolul de formare a unor amestecuri explozive. Am urcat pe acea navã si eu împreunã cu colegii mei, am inspectat-o douã zile”, a explicat Constantin Lupu. Si abia dupã expertiza care dãdea asigurãri cã nu existã pericol nava putea fi dusã în santierul Mangalia pentru reparatii.
Emotii lãsate dincolo de copertile expertizelor
Si tot în categoria expertizelor ce lasã urme adânci în sufletul cercetãtorilor se înscrie si explozia de la Uzina Mecanicã Sadu, unde echipa INSEMEX a intrat în camera mortii si a prelevat probe lângã cadavrele carbonizate ale celor douã muncitoare surprinse de deflagratie. Si cu greu si-au dat seama cã, de fapt, acelea au fost fiinte umane. Iar toate aceste emotii, asa cum spuneam, trebuie sã rãmânã dincolo de copertile expertizelor. Cercetãtorii cu experientã reusesc sã se despridã de încãrcãtura momentului, dar pentru cei aflati la început de carierã este mai greu sau aproape imposibil. „Pe mine, personal, nu mã mai afecteazã, pentru cã am fost la multe cercetãri la fata locului, dar am colegi care în anumite situatii pierd chiar din vedere cã trebuie sã facã altceva acolo. Ca si un criminalist, trebuie sã caute, bucãticã cu bucãticã, cauza producerii acelui eveniment. Dar este adevãrat cã astfel de imagini, cum au fost cele de la Uzinã din Sadu, te rãscolesc, uiti pe moment ce trebuie sã mai faci. (…) Dar cred cã atât eu, cât si colegii mei avem suficientã experinetã care ne ajutã sã trecem peste astfel de situatii si sã întelegem cã rolul nostru este de a cãuta, de a obtine cât mai multe informatii pentru a stabili cauza cât mai exactã a evenimentului. Doar experienta te ajutã, pânã la urmã. Am avut colegi fãrã experientã, care s-au retras, dacã vorbim de subteran. Pentru cei cu experientã, însã, o pregãtire psihicã, înainte de a ajunge la locul evenimentului, ajutã”, a subliniat directorul INSEMEX Petrosani, Constantin Lupu.
Si, pentru cã tot sunt un fel de criminalisti ai expertizelor tehnice, au luat modelul criminalistilor din politie si si-au dotat un auto-laborator cu toatã aparatura necesarã pentru expertizele efectuate în teren.
Carmen Cosman
