Postul Sfintelor Pasti a început de astãzi, acest post, fiind cel mai lung si cel mai aspru din posturile de duratã întâlnite în Biserica Ortodoxã. Este cunoscut si sub denumirea de Postul Mare.
Tinând seama cã el aminteste si de postul celor 40 de zile tinute de Hristos înainte de începerea activitãtii Sale mesianice (Luca IV, 1-2), a primit si numele de Pãresimi. În vechime, Postul Sfintelor Pasti avea menirea de a-i pregãti pe cei ce urmau sã primeascã botezul în noaptea Învierii. Motivul principal al postirii în Postul Pastelui era pregãtirea catehumenilor care urmau sã fie botezati de Pasti si sã intre în bisericã. Totusi, Postul Pastelui a devenit absolut firesc o perioadã de pregãtire spiritualã pentru toti crestinii sã sãrbãtoreascã Învierea Domnului nostru Iisus Hristos. În Postul Mare crestinii trebuie sã dea dovadã de o grijã spiritualã sporitã, prin renuntarea la alimentele de provenientã animalicã. Mai mult, acestia trebuie sã se înalte sufleteste prin rugãciune alãturi de fapte bune. Asa cum bine se stie, postul reprezintã retinerea totalã de la anumite alimente si bãuturi în scop religios si moral. Mai mult, crestinii trebuie sã se retinã de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnã cã postul trupesc trebuie însotit de postul sufletesc. „Dacã am pãcãtuit, vom posti pentru cã am pãcãtuit. Dacã n-am pãcãtuit, vom posti ca sã nu pãcãtuim. Sã dãm ceea ce avem: postul, si vom primi ceea ce nu avem: nepãtimirea”.
