În fiecare an, un bebeluş din 10 este născut de o minoră. Este un fenomen îngrijorător, iar potrivit specialiştilor acest aspect seamănă cu cel din Asia sau Africa, acolo unde gradul de sărăcie şi lipsa educaţiei sunt mult mai frecvente decât în Europa.
Potrivit unei statistici a Ministerului Muncii, în judeţul Hunedoara anul trecut, 146 de mame minore au dat naştere unui copil. Majoritatea sunt la prima naştere.
Astfel, potrivit raportării oficiale, la nivelul judeţului Hunedoara, 66 de minore cu vârste cuprinse între 14-17 ani au dat naştere, în anul 2019, câte unui copil. Alte două tinere tot cu vârsta cuprinsă între 14-17 ani au născut cel de-al doilea copil. În judeţ, în cursul anului trecut, 78 de tinere cu vârsta cuprinsă între 17-18 ani au născut câte un copil. Anul trecut, în România s-au născut peste 3000 de copii ale căror mame sunt minore.
„Noi înregistrăm 33,7 mame la o mie de adolescente, în condiţiile în care în Europa media e undeva pe la 9-10. La nivelul Europei, numai Bulgaria şi Georgia ne depăşesc la acest capitol şi noi credem că principala cauză o reprezintă faptul că şi în aceste state, ca şi în România, educaţia privind sănătatea sexualităţii şi a reproducerii este total descurajată. Pur şi simplu, noi nu ne mai regăsim aici, în Europa. Sunt date care arată că multe din ţările Asiei sau ale Africii au rezultate mai bune, ca urmare a unui sistem, a unui program naţional de educaţie privind sănătatea sexualităţii”, spunea anul trecut pentru Europa Liberă, George Roman, director de programe Salvaţi Copiii.
Ministerul Muncii susţine că sunt programe de asistenţă socială prin care se are în vedere realizarea unor condiţii mai bune pentru creşterea şi educarea copiilor, indiferent dacă ei provin din căsătorie sau din afara acesteia, inclusiv în cazul mamelor minore.
”Adolescenţii trebuie ajutaţi să înţeleagă consecinţele experienţelor sexuale, (sarcini nedorite, boli cu transmitere sexuală), în acest sens un rol foarte important în educaţia sexuală avaându-l familia, ca primă sursă de informare, cât şi şcoala prin programe susţinute în parteneriat cu cabinete medicale, organizaţii neguvernamentale care desfăşoară activităţi de informare şi prevenire a situaţiilor care determină apariţia problemelor de acest gen”, arată Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.
În România, aproape 34 de adolescente dintr-o mie au devenit mame în 2018. La nivelul Europei, doar Bulgaria (40,3) şi Georgia (47,13) stau mai rău. Ţări din Africa sau Asia stau mai bine decât România la acest capitol: Rwanda (26,8), Trinidad Tobago (31), Uzbekistan (16,7), Albania (20,7), Bahamas (28), Botswana (31,7), Burundi (27,4), Mauritius (26,9), Djibouti (19,4), India (24,5), Tunisia (7,6) sau Algeria (10,4), conform unui raport al organizaţiei Salvaţi Copiii.
Datele Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că în 2018 au avut loc 17.307 naşteri de la mame cu vârsta cuprinsă între 15 şi 19 ani. 674 de copii s-au născut în 2018 din mame mai mici de 15 ani. Cele mai multe mame adolescente sunt din mediul rural (65% din cele sub 15 ani şi 67% din cele între 15 şi 19 ani). La mamele sub 15 ani – 655 copii sunt la prima naştere, 18 la doua naştere, iar una singură deţine recordul de a avea al treilea copil, în 2018. Mamele între 15 şi 19 ani sunt cele mai multe (12.906) la prima naştere, 3.657 la a doua naştere, 673 la a treia, 63 la a patra, 7 la a cincea şi o singură mamă minoră se află la a şasea naştere, conform statisticilor oficiale. Dacă în anul 2000 existau 10.810 de mame cu minori, în 2015 erau 9.571, conform statisticilor organizaţiei Salvaţi Copiii. Numărul lor se menţine constant, într-o scădere nesemnificativă: 9.374 în 2016 şi 9.154 în 2017.
Cosmin BACIU
