Complexul Energetic Hunedoara a recidivat si în 2017 si nu si-a cumpãrat certificatele de emisie de gaze cu efect de serã pentru energia electricã produsã din cãrbune.
Situatia se repetã de mai multi ani, iar penalitãtile pe care CEH ar trebui sã le plãteascã au ajuns la peste jumãtate de miliard de euro, potrivit Focus-Energetic.ro. În fiecare an, toate companiile care detin instalatii ce cad sub incidenta schemei de comercializare a certificatelor de gaze cu efect de serã (EU ETS) trebuie sã achizitioneze un numãr de astfel de certificate echivalent cu emisiile CO2 generate. Cele mai vizate sunt instalatiile mari de ardere, din industria energeticã si cea a cimentului, termocentralele fiind în prim plan din cauza cãrbunelui care stã la baza productiei de energie, mare „furnitor” de CO2. Registrul este tinut Agentia Nationalã pentru Protectia Mediului (ANPM), iar inventarul certificatelor se face la 30 aprilie pentru anul anterior.În 2017, doar 4 instalatii nu „au restituit” certificate de emisii în numãrul necesar, iar Complexul Energetic Hunedoara se mentine în a nu achizitiona certificatele de emisie la care este obligat. Astfel, pentru termocentrala de la Deva, CEH nu a restituit 837.512 certificate, iar pentru termocentrala Paroseni alte 339.424 certificate, aferente activitãtii din 2017. Neconformarea este similarã cu anul 2016, când, pentru Deva, nu au fost restituite 847.909 certificate CO2, iar pentru Paroseni alte 289.085 certificate.
Penalitãti
Legislatia în domeniu, valabilã la nivel comunitar, impune plata unor amenzi în cazul în care firmele ce detin instalatii ce cad sub incidenta EU ETS si nu se conformeazã. „Statele membre garanteazã cã orice operator care nu restituie, pânã la data de 30 aprilie a fiecãrui an, cote suficiente pentru a-si reglementa emisiile din anul anterior este pasibil de platã unei amenzi pentru depãsirea emisiilor. Amendã pentru depãsirea emisiilor este de 100 euro pentru fiecare tonã de dioxid de carbon echivalent emis de instalatia respectivã pentru care operatorul nu a restituit cotele. Plata amenzii pentru depãsirea emisiilor nu exonereazã operatorul de obligatia de a restitui un numãr de cote egal cu depãsirea respectivã de emisii, la restituirea cotelor pentru urmãtorul an calendaristic”, se aratã în Directiva 2003/87. Mãsura a fost preluatã în legislatia internã prin HG nr. 780/2006. Situatia cu Complexul Energetic Hunedoara nu va fi usoarã. De departe, cele mai multe certificate nerestituite de când s-a introdus aceastã schemã, în 2008, apartin CEH. Pânã în 2016, complexul a acumulat penalitãti de 403 milioane de euro, la care se adaugã si nerestituirile aferente anului 2017, ceea ce face ca aceste amenzi sã ajungã la peste 520 milioane de euro. Complexul functioneazã însã netulburat, iar orice tentativã de intrare în insolventã s-a sfârsit la tribunal cu o decizie de respingere.
Infringement pentru Deva
Comisia a deschis procedurã de infringement împotriva României si a trimis o scrisoare de punere în întârziere, „din cauza incapacitãtii acestei tãri de a controla emisiile de dioxid de sulf provenite de la douã instalatii mari de ardere”, se aratã într-un comunicat al CE. Conform Directivei privind emisiile industriale (Directiva 2010/75/UE), care protejeazã cetãtenii împotriva emisiilor periculoase provenite de la instalatii industriale, statele membre trebuie sã respecte un plafon national de emisii pentru pulberi si pentru dioxid de sulf. „Instalatiile incluse în planul national de tranzitie pot fi exceptate de la respectarea limitelor stricte de emisii pânã în 2020, cu conditia respectãrii limitei nationale. Douã instalatii mari de ardere – Govora 2 si Deva 2 – au dus limitele de emisii ale României cu mult peste plafoanele nationale pentru dioxid de sulf si pulberi, cu efecte semnificative asupra mediului si sãnãtãtii publice”, puncteazã comunicatul. Întrucât România nu a luat mãsurile necesare pentru a preveni aceste depãsiri, Comisia a decis sã deschidã procedura de constatare a neîndeplinirii obligatiilor si sã trimitã României o scrisoare de punere în întârziere. România are la dispozitie douã luni pentru a rãspunde; în caz contrar, Comisia poate decide sã trimitã un aviz motivat.
