[ Comitetul Patrimoniului Mondial solicită statului român să abandoneze modernizarea drumului spre Herculane ]

Î n zonă există o arie inclusă în patrimo-niul mondial UNESCO, iar lucrările la drum ar duce la afectarea mediului înconjurător.

Pentru obiectivul de investiții ”Drum de legătură DN 66A km 47+600-km66+204, Câmpu lui Neag – Cerna a fost elaborate Studiul de fezabilitate în anul 2009. Indicatorii tehnico-economici sunt aprobați printr-o hotărâre de Guvern din anul 2019, având o valoare estimată, în anul 2019, de 307.506.000 lei. În anul 2020, Direcția Regională de Drumuri și Poduri Craiova a preluat în administrare, de la Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara, sectorul de drum național DN 66A km 52+354-km 109+308
”Sectorul de drum
propus pentru modernizare (km 47+600 – km 66+204) este situate între cantonul silvic Câmpușel și coada lacului de acumulare Valea lui Iovan, fiind parte component de drumului național DN 66A, clasificat ca drum național, conform prevederilor H.G. nr. 856/1999 privind clasificarea unor sectoare de drum forestier aflate în proprietatea publică a statului și în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor, ca drum național”, arată Ministerul TRansporturilor.
Acest sector de drum face legătura între tronsonul de drum executat Câmpu lui Neag – cantonul silvic Câmpușel și Valea Cernei. Numai că o parte din zonă a fost declarată patrimoniu UNESCO. Astfel, aici nu se poate interveni pentru moment.
”Începând cu anul 2017, anumite suprafețe de păduri secular și primare de fag, din Parcul Național Domogled-Valea Cernei, au fost declarate ca bunuri ale patrimoniului mondial UNESCO, printre care se regăsește și situl Ciucuvele Cernei, iar drumul național DN 66A traversează, pe lungimea de 1,1 km, acest sit, și zona tampon, pe cca. 15, zone în care este interzisă executarea de lucrări, conform ghidului UNESCO”, mai arată ministerul de resort.
Autoritățile române au subliniat că acest drum este unul cu o importanță majoră pentru comunitatea din Valea Jiului.
”România a subliniat, în cadrul misiunilor realizate de către Comitetul Patrimoniului Mondial, rolul strategic al DN 66A, inclusive al sectorului de drum aflat între km 47+600 – km 66+204, pentru accesul comunității locale la resurse vitale, în conformitate cu drepturile constituționale ale omului reglementate la nivel național, precum și cu principiile ONU. De asemenea, România a adus în atenție statutul de zonă defavorizată, considerând că implicarea populației locale este esențială și trebuie luată în considerare, dat fiind faptul că a fost susținută reabilitarea drumului și printr-o petiție, semnată de un mare număr de persoane”, mai notează ministerul TRansporturilor.
Totodată, autoritățile naționale au precizat că la realizarea proiectului de drum, se va elabora un studiu de evaluare adecvată, în care vor fi analizate și corecții de traseu, astfel încât impactul asupra speciilor și habitatelor să fie minim, asigurându-se integritatea Parcului Național Domogled – Valea Cernei, precum și a componentei UNESCO – Ciucevele Cernei.
”A fost pusă în discuție potențiala lărgire a DN 66A în cadrul sitului UNESCO, precum și în zona tampon a acesteia, dar Comitetul Patrimoniului Mondial a solicitat Statului Parte România să abandoneze planurile de modernizare ale drumului național 66A în interiorul și/sau apropierea acestuia, din cauza impactului potențial al proiectului asupra integrității sitului. Având în vedere dificultățile întâmpinate în alegerea unui traseu alternative pentru acest sector de drum care intersectează situl UNESCO, cât și importanța drumului pentru locuitorii din zonă, precum și necesitatea aducerii la standard care să permit asigurarea siguranței participanților la trafic, CNAIR SA a solicitat sprijinul reprezentanților Ministerului mediului, Apelor și Pădurilor pentru identificarea demersurilor necesare modernizării drumului național DN 66A”, arată Ministerul Transporturilor, care subliniază că în procesul de elaborare și definiticare al ghidului de management al zonelor tampon ale componentelor UNESCO, ghid care se află în analiză la UNESCO, este implicat Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
De mai bine de două decenii au fost începute lucrările la drumul care ar urma să facă legătura între Valea Jiului și Herculane. De-a lungul anilor au existat o serie de controverse venite din partea activișitilor de mediu în ceea ce privește lucrările. De cealaltă parte, autoritățile locale au militat pentru continuarea lucrărilor.
Amenajarea DN66A reprezintă unul dintre cele mai controversate proiecte de infrastructură din România. Activiştii de mediu s-au luptat chiar şi în instanţă ca investiția să nu fie realizată. Construcţia DN66A a început în anul 2002, asta după ce în 1999 drumul forestier care traversa rezervaţiile naţionale Retezat şi Valea Cernei a fost ridicat la rangul de drum naţional. Până acum, au fost construiţi circa 20 kilometri din şosea, de la ieşirea din localitatea Uricani până în zona Câmpuşel, în Parcul Naţional Retezat.
Până în 2010, urmau să fie finalizaţi şi restul de 18 de kilometri ai DN66A, până la Izvoarele Cernei, unde calea de acces se intersectează cu un alt drum naţional, DN67D, legând astfel Valea Jiului de Băile Herculane.

Monika BACIU