Toti primarii din Valea Jiului pleacã, sãptãmâna viitoare, la Bruxelles, ca sã discute cu oficialii europeni despre aplicatia ce a fost agreatã de forul european si, ca atare, Valea Jiului va beneficia de asistenta tehnicã necesarã creãrii unui plan de salvare a zonei.
Este un pas concret, unul din putinele selectate la Bruxelles, pentru zonele foste miniere ale Europei, iar pentru acest proiect toti primarii au fost de acord cã trebuie sã se uneascã, sub un for comun, asa încât proiectele sã fie viabile.
„Noi am trimis aceastã aplicatie, a fost declaratã câstigãtoare si urmeazã ca, sãptãmâna viitoare, sã fim prezenti la Bruxelles, în perioada 16 -17 octombrie, la întâlnirea pe care o vor organiza cei de la platforma Regiunilor Carbonifere, unde se vor stabili pasii pentru ceea ce urmeazã sã se întâmple în aceastã directie. E un pas important si, prin aceastã asistentã tehnicã, vor fi identificate proiectele. Noi am propus un numãr de 25 de proiecte, care vor fi incluse în strategia de dezvoltare a Vãii Jiului, strategie aflatã în lucru la Ministerul Fondurilor Europene”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petrosani.
Acum, mai mult ca oricând, se mizeazã pe o fortã comunã, o conurbatie, despre care primarii au vorbit de mai multe ori, dar pânã atunci, o asociatie comunã ar putea tine locul tuturor administratiilor de la noi.
“Este un alt pas important pentru o gândire integratã ce va genera dezvoltarea Vãii Jiului. Lucrul acesta va lua amploare, este foarte bine si poate ne gândim la o administratie unicã în Valea Jiului. Eu îi si provoc la discutie pe colegii primari, la o astfel de discutie, pentru cã doar împreunã putem sã dezvoltãm Valea Jiului”, a lansat provocarea Vasile Jurca, primarul orasului Petrila. Unul dintre obiectivele proiectului este tocmai realizarea acestei conurbatii si proiectele comune vizeazã si turismul, dar si ideile comune de trecere peste o eventualã crizã economicã. Si asta, chiar va fi schimbat guvernul, se vor schimba primarii, coloratura politicã nemaifiind valabilã în niciun scenariu.
„E foarte important cã proiectul nostru a fost selectat din posibil 41 de regiuni carbonifere. Este doar un nou început, urmare a întâlnirilor avute la Bucuresti, la Petrosani. Urmeazã ca noi, toate administratiile, sã ne organizãm într-o Asociatie de Dezvoltare Intracomunitarã (ADI) si ideile noastre sã le unim. Toate trebuie integrate într-o strategie comunã si, un singur exemplu o sã dau: pe turism, vom încerca sã avem un proiect integrat. Petrosani, cu Parângul, Lupeniul cu Straja, Petrila cu statiunea loc, la noi, la Uricani, Complexul Turistic de la Câmpu lui Neag, Aninoasa cu ale ei”, a argumentat ideea Dãnut Buhãescu, primarul orasului Uricani, iar colegul sãu din Lupeni l-a completat:
„Începem sã obtinem niste rezultate la care am muncit ani de zile. Am mare încredere în ceea ce se va întâmpla si în Guvernul României. Erau vreo 47 de regiuni care solicitau aceastã consultantã si doar noi am reusit sã o obtinem, deoarece ne-am miscat repede si am depus documentele asa încât sã semnãm acest parteneriat”, a spus Lucian Resmeritã. Primarii nostri au creat o listã cu 25 de proiecte de dezvoltare a zonei, care, cred ei, vor transforma zona în urmãtorii ani.
„Am identificat domeniile pe care vrem sã mergem: transformarea sistemului energetic si tehnologii alternative, este un domeniu. Turism, agrement si sport, un alt domeniu, infrastructurã publicã urbanã, mobilitate si conectivitate, angajare si fortã de muncã. Sunt câteva dintre domeniile pe care noi le-am înaintat spre comisie si rãmâne sã vedem acum, prin acest sprijin tehnic care sunt directiile pe care vom merge”, a conchis Tiberiu Iacob Ridzi. Termenul final al punerii în practicã a unor astfel de idei este 2021, dar banii pot veni prin 2022.
Diana Mitrache
