Comisia Europeanã a solicitat un nou studiu în ceea ce priveste minele Lupeni si Lonea. Dupã studiul realizat de INSEMEX, Comisia Europeanã a solicitat încã o pãrere, independentã.
Astfel, s-a ajuns ca polonezii de la GIG sã vinã în Valea Jiului si sã elaboreze un astfel de document. În cazul acesta, Complexul Energetic Hunedoara plãteste ambele studii. Dacã în cazul celor de la INSEMEX existã un contract cadru cu CEH, în cazul polonezilor situatia se complicã. CEH a cerut o ofertã de pret, însã deocamdatã nu se stie cât va costa studiul ce urmeazã a fi întocmit de polonezi.
Ce se întâmplã dupã 1 ianuarie 2019?
Teoretic, conform acordurilor Comisiei Europene, cele douã unitãti miniere, respectiv Lonea si Lupeni, ar trebui sã îsi înceteze activitatea de productie la data de 31 decembrie 2018. Ce se întâmplã dupã aceastã datã depinde de rezultatele studiului si de Comisia Europeanã.
“Am trimis adresã la Ministerul Energiei care va notifica Consiliul Concurentei si apoi Comisia Europeanã. Avem un studiu întocmit care spune clar care sunt pericolele în cazul închiderii minelor fãrã epuizarea capacitãtilor deschise”, a declarat Samuel Dioane, directorul general al CEH. Dupã realizarea studiului de cãtre firma polonezã, la nivel european ar urma sã fie realizat un manual pentru închiderea minelor.
“Comisia Europeanã ne-a indicat sã facem încã un studiu. Dupã ce firma GIG din Polonia va realiza studiul, se va elabora si un manual pentru închiderea minelor. Urmeazã ca polonezii sã se mai deplaseze în Valea Jiului. Sunt circa 17 experti specializati în diferite domenii”, a mai spus sursa citatã. Studiul realizat de INSEMEX aratã care sunt riscurile închiderii celor douã unitãti miniere fãrã epuizarea capacitãtilor de productie deschise. Bazinul carbonifer din Valea Jiului are un specific deosebit. În conditiile desfãsurãrii activitãtii de închidere, situatie în care arhitectura retelei de lucrãri miniere se modificã brusc, apar modificãri majore în ceea ce priveste regimul de curgere al aerului, atât la nivelul lucrãrilor active cât si la nivelul zonelor închise, riscurile deja existente cresc în amplitudine, conducând la situatii de risc iminent, iar în acest context, specialistii care au lucrat la raport recomandã continuarea activitãtii de extractie a cãrbunelui pânã când vor fi epuizate rezervele din abatajele aflate în functiune.
Monika BACIU
