Coloana Infinitului, mãreata operã a lui Constantin Brâncusi, pe care se sprijinã bolta cereascã de atâtea decenii, a fost turnatã la Petrosani, într-o uzinã care între timp a devenit istorie. Si sunt 75 de ani de când s-a nãscut aceastã coloanã fãrã de sfârsit, sub directa supraveghere a renumitului inginer Stefan Georgescu Gorjan.

Un moment, care, probabil, a contribuit mult la imaginea Petrosaniului pe mai departe si care a fost marcat, asa cum se cuvine, de edilii de acum, în colaborare cu Asociatia PetroAqua. Coloana Infinitului nu este altceva decât un simbol national si, pot sã spun fãrã sã gresesc, un simbol mondial. Cred cã, dacã nu a si existat deja, dacã ar fi sã fie un concurs prin care sã avem un simbol pe care aceastã planetã sã-l trimitã spre alte galaxii, cu sigurantã opera lui Brâncusi si anume Coloana Infinitului, ar avea cele mai mari sanse sã fie desemnatã ca simbol”, a precizat primarul din Petrosani, Tiberiu Iacob – Ridzi.

O operã care strãjuieste municipiul Târgu Jiu, dar care s-a turnat la Petrosani, în urmã cu 75 de ani, sub atenta îndrumare a inginerului Georgescu Gorjan,  la care chiar s-a mutat pentru o vreme marele sculptor Constantin Brâncusi, care, pânã la acea vreme, realizase mai multe astfel de coloane, dar toate din lemn. „Brâncusi a locuit, aici, la Petrosani, o lunã întreagã, în momentul în care s-a stabilit câte elemente sã aibã, ce înãltime si cum sã fie fãcutã. Casa, din pãcate, unde a fost gãzduit Brâncusi, nu mai existã. A locuit Brâncusi cu tata si, în momentul în care a intrat în casã, a hotãrât sã stabileascã el toate elementele gospodãriei”, a povestit Sorana Georgescu Gorjan, fiica marelui inginer, care, pentru aceastã operã, a fost mâna dreaptã a renumitului sculptor.

Ridicatã în memoria eroilor Gorjului, la propunerea Aretiei Tãtãrãscu, coloana produsã la Atelierele Centrale Petrosani are trei elemente centrale si anume baza invizibilã, miezul sau pilonul central de rezistentã si coloana propriu – zisã. „Realizarea Coloanei Infinite a cuprins fazele de proiectare, fabricare si constructie – montaj, toate acestea fiind înfãptuite de cãtre angajatii ACP sub coordonarea inginerului Stefan Gorgescu Gorjan. Prin acest fapt, ne este demonstratã o exceptionalã capacitate tehnicã, logisticã, organizatoricã si, de ce nu, economicã, pe care le aveau Atelierele Centrale Petrosani în perioada interbelicã”, a precizat directorul SALVAMIN Petrosani, Daniel Surulescu, care a prezentat datele tehnice. Dar, sã nu uitãm, cã realizarea ei a fost sustinutã financiar de societatea care administra la acea vreme unitãtile miniere din Valea Jiului, pentru care ACP realiza stâlpi de sustinere si, ca sã poatã fi decontatã, a fost trecutã ca vagonete de minã. În Gorj a fost trecutã pe drumul plin de serpentine al Defileului Jiului, nu cu carul cu boi si cu feciori chinuind, cum spune legenda, ci din trei bucãti, cu masinile de mare tonaj ale fabricii, dar într-adevãr cu foarte mult entuziasm.

Cu ocazia momentului aniversar, fiica reputatului inginer, Sorana Georgescu – Gorjan a primit titlul de Cetãtean de onoare al municipiului Petrosani „pentru întreaga sa activitate dedicatã promovãrii operei brâncusiene în tarã si peste hotare, prin care a reusit sã aseze municipiul Petrosani pe harta culturii universale, alãturi de alte localitãti din lume unde se nasc capodopere”.

Pentru cã opera brâncusianã s-a nãscut la Petrosani, reprezentantii Asociatiei PetroAqua vor sã amenajeze, la Muzeul Mineritului, un Colt Brâncusi.

Carmen Cosman