Clubul sindicatului de la mina Vulcan nu mai este de ani buni o gazda primitoare a artei si culturii locale. Pe vremuri, aici erau organizate spectacole culturale si artistice, serbari scolare, expozitii de arta, iar biblioteca era un izvor de cultura pentru mii de cetateni ai Vulcanului, de toate varstele.
Ani de-a randul, Clubul Sindicatului a fost gazda si coorganizator al multor manifestari din programul “Nedeii vulcanene”. Toate acestea, au devenit, de citiva ani incoace, o simpla amintire.
Clubul sindicatului de la Vulcan nu mai are azi nimic din stralucirea de altadata. Singurele activitati “culturale” care se mai desfasoara aici sunt chefurile si mesele organizate la sala de nunti. O activitate, este adevarat, de traditie, care aducea pe vremuri bani fru-mosi Sindicatului minerilor de la Vulcan, in proprietatea carora se afla imobilul. De cativa ani insa, nici aceasta activitate nu mai produce nimic, ea fiind “externalizata” catre o firma aflata sub coordonarea liderului sindical Sorin Rosmenteniuc, liderul sectorului TESA
de la mina Vulcan. Intre timp, aproape jumatate din spatiile de la Clubul sindicatului au fost preluate ca anexa la activitatea de la sala de nunti. Daca va imaginati insa ca ortacii sau organizatia sindicala a acestora au avut ceva de castigat din inchirierea acestor spatii, va inselati. De altfel, un e-mail primit pe adresa redactiei in urma cu cateva zile, ne informeaza ca, desi Sindicatul
EM Vulcan ar fi trebuit sa incaseze lunar cate 100 de euro pentru inchirierea salii de nunti catre firma liderului Sorin Rosmenteniuc, in conturile organizatiei nu a intrat niciodata, din aceasta directie, nici un sfant. In schimb, contul personal al lui Sorin Rosmenteniuc s-a rotunjit, potrivit propriei sale declaratii de avere postata pe situl Primariei Vulcan (unde liderul sindical este si consilier local, din partea PNL), cu 18.000 de euro. Iar in fata blocului presedintelui Sindicatului de la mina Vulcan a aparut, deja de cativa ani, un frumos autoturism marca Renault. Desigur, nu avem in acest moment nici un motiv sa ne indoim de faptul ca averile liderilor sindicali au fost dobandite absolut legal.
Ne indoim insa de motivatia gestului acestora de a refuza constant solicitarea Primariei din Vulcan, care de ani buni si-a exprimat intentia de a prelua in proprietate Clubul sindicatului de la Vulcan, pentru a-l reda si exploata in scopul pentru care acesta a fost construit, si anume pentru promovarea actelor de cultura locala. Solicitarea primarului Gheorghe Ile in acest sens, facuta Sindicatului de la mina Vulcan, dateaza inca din 2008, si a fost facuta dupa ce liderul sindical Ionut Ciubotaru a declarat public ca organizatia sindicala nu mai dispune de fondurile necesare pentru intretinerea Clubului si plata salariilor pesonalului de aici. Bunele intentii ale primarului au fost insa refuzate de Ciubotaru, pe motiv ca nu poate instraina patrimoniul sindicatului.
Intre timp, cladirea care adapostea inima culturala a orasului a continuat sa se degradeze continuu. Sala de spactacole a fost lasata in paragina, iar biblioteca municipala risca sa devina doar un depozit de hartie mucegaita. Parte din activitatile culturale destinate tinerilor talentati ai Vulcanului, care se desfasurau aici au fost salvate din fericire de Primarie, prin mutarea lor la centrul “sansa”. Pana de curand, singura activitate culturala care mai era gazduita intr-o anexa a Clubului sindicatului era legata de repetitiile si depozitarea instrumentelor fanfarei municipale din Vulcan. Din aceasta saptamana, si aceasta activitate s-a mutat, gratie interventiei primarului Gheorghe Ile, intr-un spatiu adecvat, pus la dispozitia fanfarei de catre administratia
publica locala. Minerii se tem insa ca, in noile conditii, nu vor mai benecifica nici macar de gratuitatea serviciilor fanfarei, in cazul unor evenimente funerare ale familiei, asa cum cere traditia. Asta deoarece, potrivit celor de la fanfara, Sindicatul de la mina Vulcan nu are incheiat vreun contrat cu fanfara si nu a mai acordat nici macar traditionalele sponsorizari anuale catre fanfara de foarte multa vreme. In ultima vreme, de altfel, participarea fanfarei la diverse servicii funerare a fost facuta doar la rugamintea directorului exploatarii, a reprezentantilor autoritatilor publice locale sau a familiilor celor decedati. Membri de sindicat de la mina Vulcan se tem acum ca si spatiul ramas liber la Club dupa plecarea fanfarei va fi dat in administrare fie tot lui Rosmenteniuc sau va fi inchiriat fara ca Sindicatul sa incaseze vreun leu din acest tip de afaceri.
Oamenii sunt nemultumiti de felul in care liderii sindicali au gestionat activitatea de la Clubul din Vulcan, in mod suspect, fara ca aceasta sa aduca vreun beneficiu organizatiei. In e-mailul primit la redactie, oa-menii ne scriu ca “toata lumea cunoaste la mina de-desubturile afacerilor pe care le fac Ciubotaru si Rosmenteniuc la Club. Acolo, nici o petrecere, nici o nunta sau vreun botez nu se desfasoara fara ca oamenii sa fie taxati pentru sala si cu toate acestea Sindicatul nu are bani nici pentru ajutoare sociale, nici pentru organizarea competitiilor traditionale sportive si nici macar pentru abonamentele la presa, care faceau parte din drepturile noastre.”
In fata unei astfel de realitati, minerii se indoiesc tot mai mult de buna credinta a liderilor sindicali in administrarea patrimoniului colectiv al organizatiei. Ei spun ca pentru a elimina suspiciunile pe marginea acestui subiect, conducerea Sindicatului ar trebui sa accepte fie vanzarea, fie inchirierea spatiului catre Primaria din Vulcan, pentru ca aceasta pe de o parte nu poate face plati “la negru” iar pe de alta parte ar avea posibilitatea de a reda in circuitul firesc una din cladirile emblematice ale Vulcanului si singura sala de spectacole din acest oras.
In fata unei astfel de realitati, suspiciunile pe care ni le transmit membri de sindicat de la mina Vulcan in misiva electronica primita pe adresa redactiei, nasc evidente semne de intrebare. “Oare Sindicatul, prin conducerea lui actuala, a batut palma cu Rosmenteniuc Sorin sa-i dea toate spatiile din Club moca ? Sau alte interese, cunoscute numai de cei doi lideri, stau in spatele acestei afaceri paguboase pentru organizatia noastra ?” Iata doar cateva dintre intrebarile la care nu doar sindicalistii de la Vulcan asteapta un raspuns pertinent, ci si locuitorii Vulcanului care sunt vaduviti de ani de zile de posibilitatea de a mai avea parte de un spectacol, o serbare, un recital artistic in frumoasa sala de spectacole de la Clubul sindicatului din Vulcan. Le raspunde cineva? Solicitam public interventia imediata a organelor abilitate de control si sa ne transmita un punct de vedere oficial in urma controlului.
Tiberiu VINTAN
