Ecologistii spun cã autoritãtile judetene din Hunedoara au comis un abuz si au emis autorizatii pentru investitia hidrotehnicã din Defileul Vãii Jiului. S-au cheltuit, însã, sume uriase, iar proiectul e gata, iar autoritãtile din cele douã judete ar agrea ideea continuãrii investitiei si chiar a functionãrii acesteia. Reprezentantii Consiliului Judetean Hunedoara considerã importantã realizarea Micro Hidrocentralei din Defileul Jiului si sperã cã ea va intra în conservare pânã la momentul când va putea fi viabilã.
„E o investitei foarte mare, s-au folosit bani ai statului si ea trebuie sã intre în conservare pânã la momentul reînceperii lucrãrilor. La acest moment, Hidroelectrica este în discutii cu Ministerul Mediului pentru obtinerea avizului de mediu. În momentul în care avizul va fi obtinut, eu cred cã lucrãrile vor continua. Eu cred cã e important, pentru cã orice sursã de energie obtinutã pe aceastã cale sau pe cale neconventionalã, vorbesc de eoliene, sau fotovoltaice, sunt deosebit de importante la nivel national”, a spus Mircea Bobora, presedintele Consiliului Judetean Hunedoara. Lucrãrile hidrotehnice din Defileul Jiului trebuie oprite. Este o decizie a instantei, însã, ecologistii au cerut ajutor institutiilor statului. Prefectul de Hunedoara, Fabius Kiszely spune cã ar trebui delimitate corect granitele ariilor protejate. Autorizatia de constructie a Microhidrocentralelor din Defileul Jiului a fost anulatã în instantã, în 14 decembrie 2017, prin decizia Curtii de Apel Bucuresti. Ecologistii de la Agent Green, care au luptat pentru asta, au crezut cã au obtinut definitiv încetarea lucrãrilor si sperã sã nu porneascã niciodatã aceste hidrocentrale, însã, existã deja petitii care cer sprijin autoritãtilor din cele douã judete, pentru ca Hidroelectrica sã nu porneascã lucrul.
„Consiliul Judetean Hunedoara are deja un lung istoric al abuzurilor, în ce priveste emiterea de autorizatii de construire ilegale (si prelungirea lor) pentru proiectul sinistru de secare a Jiului în Parcul National Defileul Jiului. Acest proiect ilegal este de largã notorietate internationalã, atât în mediul stiintific (pentru cã amenintã un element emblematic al patrimoniului natural), cât si în cadrul societãtii civile de mediu europene. Anul trecut, ultima autorizatie de construire emisã de Consiliul Judetean Hunedoara pentru distrugerea Defileului Jiului, nr. 7/2016, a fost anulatã, în procesul deschis de Bankwatch România. Dar lucrãrile ilegale au continuat, fiind nevoie ca aproximativ 600 de cetãteni sã trimitã o sesizare cãtre 11 institutii pentru ca, abia la peste o lunã de la decizia definitivã, lucrãrile ilegale sã înceteze. Curtea de Conturi încã nu a calculat câte milioane de euro au fost cheltuite ilegal în acest interval. Nimeni nu a fost tras la rãspundere. De fapt, lucrãrile trebuiau stopate încã din 23.10.2017, când Hidroelectrica a pierdut definitiv procesul cu Garda Nationalã de Mediu. Decizia definitivã în dosarul 10058/3/2017 nu lasã nicio portitã pentru continuarea proiectul ilegal, motivarea incluzând faptul cã executarea proiectului nu poate continua ”decât cu conditia excluderii probabilitãtii sau a riscului de deteriorare a habitatelor sau de perturbãri care afecteazã speciile si care pot avea un efect semnificativ în raport cu obiectivele acestei directive”, se aratã într-un comunicat remis presei de Cãlin Dejeu, un reprezentat al celor ce luptã ca investitia, indiferent cât a costat ea, sã nu poatã fi pornitã. Autoritãtile statului român cautã acum solutii pentru punerea în conservare a lucrãrilor, în conditiile respectãrii legii si obtinerii autorizatiilor necesare, aceasta fiind singura solutie pânã la stabilirea urmãtorilor pasi pentru deblocarea proiectului de la Bumbesti-Livezeni, dacã va mai fi posibilã.
Pânã acum au fost investite sume uriase în aceste douã amenajãri de pe teritoriul judetului Hunedoara si cea de pe Gorj. Cifrele aratã cã lucrãrile care au fost realizate sunt aproape gata si cã acum se mai fac doar lucrãri de echipare si montare a instalatiilor în centrale. Pânã în data de 31. 12. 2016, valoarea totalã a lucrãrilor a fost de 619.837.480 de lei, devizul total general fiind de peste 100 de milioane de euro. În afara celor douã tunele din defileu, investitia este completatã de un baraj cu microhidrocentralã amplasat la Livezeni, la intrarea în defileu, care permite acumularea unui volum de apã de 130.000 mc, precum si de o centralã suprateranã echipatã cu 3 grupuri Francis, pentru un debit total instalat de 36 mc/s, si putere instalatã de 40,5 MW. Complexul energetic, dacã va fi vreodatã finalizat, va avea o capacitate anualã de 259 GWh.
Diana Mitrache