Cine a “lucrat-o” pe ministrul Monica Iacob Ridzi? Cumva o grupare cu iz infractional din esalonul II a ministerului, cu sprijinul procurorilor, ca sã poatã cheltui banii dupã cum le dictau anumite interese de care ministrul ori nu avea stiintã, ori nu fusese de acord cu ele… O super anchetã publicatã pe site-ul http://www.luju.ro/dezvaluiri/anchete/cine-a-lucrat-o-pe-ridzi-curtea-de-conturi-spulbera-acuzatiile-dna-potrivit-carora-fostul-ministru-ar-fi-dispus-plati-abuzive-la-evenimentele-tineretului-document face luminã în cazul Monica Iacob Ridzi.
Atentie!, dezvãluirile site-ului au apãrut pentru prima datã în data de 7 septembrie 2010, dar interesant este cã, desi documentele inspectorilor de la Curtea de Conturi, care scot la ivealã o altã situatie fatã de acuzatiile procurorilor DNÃ, cei din urmã se pare cã au încercat sã ascundã adevãrul din documentele justificative. De ce nu s-au prezentat aceste documente în conditiile în care au curs tone de cernealã în asa numitul “scandal Ridzi”? Cine a avut un interes în acest dosar? Pentru o informare cât mai corectã a opiniei publice, Cronica Vãii Jiului vã prezintã integral ancheta publicatã în urmã cu doi ani pe site-ul de mai sus.
(Marius MITRACHE)
––––––––––––––––––
Decizia nr 10 a Curtii de Conturi, din 27 august 2010, privind abaterile de la legalitate si regularitate asupra situatiilor financiare întocmite în anul fiscal 2009 de cãtre fostul Minister al Tineretului si Sportului (MTS) scoate la ivealã o situatie diametral opusã celei retinute pânã în prezent de DNA în sarcina fostului ministru Monica Iacob Ridzi. Si anume cã toate plãtile legate de evenimentele Zilei Tineretului din mai 2009 au fost fãcute „fãrã aprobarea ordonatorului principal de credite”. Adicã, fãrã semnãtura Monicãi Ridzi care, prin rezolutia de începere a urmãririi penale datã în august 2009 de procuroarea Mariana Alexandru de la DNA a fost acuzatã de urmãtoarele:
“Iacob Ridzi Monica Maria, în calitate de ordonator principal de credite, a dispus efectuarea plãtilor cãtre cele douã firme (n.n. – SC Artisan Consulting SRL si SC Mark SRL) pe baza unor documente justificative întocmite cu încãlcarea dispozitiilor legale, ceea ce a avut drept rezultate plãti pentru servicii neprestate, mai mari decât pretul de piatã al serviciilor ori triple, pentru o singurã prestatie”.
Esalonul II al MTS controleazã banii ministerului
Constatãrile Curtii de Conturi sunt cu atât mai surprinzãtoare cu cât, niciunul dintre înaltii functionari ai ministerului, care au semnat în realitate plãtile care au fãcut obiectul acuzatiilor cercetate de DNÃ, nu a fost pus sub invinurie, ci audiati în simpla calitate de martori. Cu atât mai mult cu cât, spun surse judiciare avizate, unii dintre directorii care au fãcut plãtile fãrã aprobarea ministrului Ridzi, au recunoscut cã au modificat documentele de platã ori care au stat la baza acestora, ferindu-se sã fie stiuti de fostul ministru pentru a nu le fi blocate operatiunile financiare.
Constatãrile Curtii de Conturi sunt de naturã sã nascã bãnuiala legitimã ca Ridzi a fost debarcata prin scandalul dosarului penal declansat de DNÃ, pentru cã o grupare cu iz infractional din esalonul ÎI a ministerului sã poatã cheltui banii dupã cum le dictau anumite interese de care ministrul ori nu avea stiintã, ori nu fusese de acord cu ele. Mai mult, se contureazã un fenomen infractional si anume ca ministrii din anumite ministere devin decorativi, în timp ce trupã de directori si consilieri din jurul sãu dicteazã cum sã fie sifonati banii publici, fãrã ca organele de urmãrire penalã sã extindã vreodatã anchetele asupra lor. Din acest punct de vedere, cazul Ridzi poate deveni primul care sã demaste fata necunoscutã a mafiei politico-financiarã din ministere, agentii si alte institutii publice, consolidata în ani de zile, prin sistemul clientelar de împãrtire a functiilor cheie pe criterii politice. Mentionãm cã MTS are o structurã de personal extrem de stufoasã, cu circa 5200 de angajati, din care vreo 400 la Bucuresti (din care aproape 300 sunt directori!!!)
Senzationala decizie a Curtii de Conturi
Decizia nr. 10/2010 a Curtii de Conturi constatã urmãtoarele aspecte:
– referitor la evenimentul organizat în Parcul Al. Ioan Cuza, din Bucuresti în data de 2 mai 2009 (…) au fost efectuate plãti în valoare totalã de 18.856, 48 lei “fãrã cã documentele premergãtoare acestora sã fi fost aprobate de ordonatorul principal de credite (angajamente bugetare, propuneri de angajare a unei cheltuieli, decont de cheltuieli, ordonanta de platã), iar din aceasta, pentru suma de 2.008,60 lei nu au fost întocmite documente justificative prevãzute atât de legislatia în vigoare, cât si de metodologia aprobatã prin OMTS nr. 456/02.04. 2009 prin care sã se confirme cã fondurile publice au fost cheltuite conform destinatiei stabilite prin nota de fundamentare”;
– acelasi lucru a fost constatat de Curtea de Conturi si în cazul actiunii “De 2 ori mai tânãr”, desfãsuratã la Costinesti în perioada 29.04.- 03.05.2009. Astfel, plata sumei de 40.925, 56 lei din capitolul bugetar 65.01.59.22 s-a realizat fãrã cã “documentele premergãtoare sã fi fost aprobate de ordonatorul principal de credite”, iar pentru suma de 19.385,65 lei nu au fost întocmite documente justitifcative prevãzute de legislatia în vigoare si de metodologie. Auditorii mentioneazã cã aceastã actiune nu a fost prevãzutã în programul de achizitii publice, nici anterior desfãsurãrii acesteia si nu
s-a regãsit nici în formã actualizata întocmita în 16.12.2009; – în perioada aprilie – iunie 2009 au fost efectuate plãti pentru cheltuielile curente ale institutiei “fãrã ca angajarea si ordonantarea la platã sã fi fost aprobatã în prealabil de ordonatorul principal de credite si nici de alte persoane care ar fi putut fi împuternicite în acest sens;”
Premii ilegale, dar si nesimtite pe sub nasul a doi ministri
În decizia Curtii de Conturi se face referire si la premiile acordate salariatilor ministerului în suma de 1.630.860 lei “din care în luna aprilie suma de 349.500 lei, în luna septembrie suma de 180.173 lei si în luna decembrie de 1.102.936 lei, fãrã ca ordonatorul principal de credite sã fi aprobat angajarea, lichidarea si ordonantarea la platã a acestor cheltuieli”. Curtea de Conturi arata cã ministrul de atunci Monica Iacob Ridzi nu a aprobat listele cuprinzând cuantumul individual al premiilor. Interesant este ca plãtile ilegale s-au fãcut nu doar sub mandatul lui Ridzi, care a demisionat în data 2 iunie 2009, ci si sub al succesoarei acesteia – Sorina Plãcintã. Toate listele de premiere, se aratã în actul de control, apar întocmite si avizate de cãtre “salariati din cadrul Directiei Generale Economice si Resurse Umane si neaprobate de ordonatorul principal de credite. Mai mult, a fost plãtitã în mod nelegal suma de 557.657 lei, în plus fatã de fondul de premiere aprobat pentru luna decembrie 2009, prin referatul DGPPSS nr. 942/30.11.2009. Aceastã sumã a fost stabilitã la nivelul directiei Buget Contabilitate în baza unui referat fãrã numãr de înregistrare si neaprobat, ca fiind o diferentã aferentã anului 2008”.
Patinoarele supraevaluate nu poartã marca Ridzi
Tinând cont de acest document oficial, este incredibil cum procurorii DNA nu s-au autosesizat cu privire la modul în care functionari înalti ai MTS tocau banul public, fãrã aprobarea Monicãi Ridzi, si nu au extins nici pânã în prezent urmãrirea penalã, rezumându-se la osingura tinta dictatã de interese obscure si de un scandal mediatic desfãsurat pe un singur front. Ancheta televizata a DNA s-a dus si pe palierul achizitiilor de patinoare. Auditorii Curtii au constatat cã propunerea achizitiei de 10 -15 patinoare în 2009, la un pret cuprins între 500.000 – 600.000 lei/patinoar a fost fãcutã în baza unui “Studiu pentru investitii pentru activitatea sportivã”, din 18 septembrie 2009 (n.n. – când Monica Ridzi numai era ministru) fãrã numãr de înregistrare si redactat de consilieri personali ai ministrului Plãcintã. Valoarea investitiei nu a fost stabilitã în baza unui studiu efectiv al pietei, si “nu se regãsesc documente privind estimarea valorii unui patinoar.” La acest capitol, Curtea de Conturi a retinut încãlcãri ale unor prevederi legale si nereguli în privinta organizãrii si derulãrii procedurilor de achizitie a patinoarelor si a altor bunuri pentru dotarea acestora la nivelul unitãtilor subordonate CS Unirea Focsani, CS Municipal Suceava, DSJ Cãlãrasi si DSJ Iasi.
În Decizia semnatã de consilierul de conturi Mihai Hurã, s-a dispus, printre altele, recuperarea si virarea la bugetul statului a sumelor plãtite nelegal cu ocazia evenimentelor organizate în data de 2 mai 2009 în Bucuresti si în Costinesti “fãrã cã documentele aferente acestor cheltuieli sã fi fost aprobate de ordonator (angajamente bugetare, propuneri de angajare a unei cheltuieli, decont de cheltuieli, ordonantãri de platã) precum si fãrã documente
justificative întocmite în conformitate cu legislatia în vigoare”. Termenul de recuperare a prejudiciilor a fost fixat pentru 29.10.2010. De asemenea, tot pânã la aceeasi datã s-a dispus: “Luarea mãsurilor care sã asigure recuperarea sumei totale de 1.630.860 lei reprezentând premii plãtite fãrã aprobarea ordonatorului principal de credite”.
Jumãtãti de mãsurã la DNA
Din datele pe care le detinem, pe timpul mandatului Ridzi la MTS a fost prevãzutã în buget pentru evenimentele ce urmau a se derula, suma de 18 milioane lei din care, pe timpul lui Ridzi, pentru 427 de evenimente s-au cheltuit doar 3 milioane lei. În sapte luni de mandat de ministru, Monica Ridzi a cheltuit doar 12% din bugetul total al institutiei.
În final, ne întrebam, ce alte dedesubturi mai are ancheta DNA si ce protectie au persoane precum directorul economic Paul Diaconu, Marius Mãrcuta – fost consilier si altii? Întrucât din Rezolutia de începere a urmãriri penale din Dosarul 147/P/2009 a procuroarei Mariana Alexandru din Sectia I a DNA condusã de procurorul sef Lucian Papici, reiese cã începerea urmãririi penale a fost dispusã doar împotriva Monicãi Iacob Ridzi si a unui consilier personal – Alexandru Stancu – fost jurnalist, acesta fiind acuzat de abuz în serviciu pentru cã s-ar fi ocupat de evenimentele dedicate Zilei Nationale a Tineretului, perioada în care ar fi
facilitat încheierea unor contracte.
