Termocentrala Paroseni riscã sã nu mai furnizeze agent termic abonatilor din municipiul Petrosani. Edilii din localitate au comandat un studiu care sã arate care sunt variantele optime pentru încãlzirea locuintelor. Documentul a fost prezentat în cadrul sedintei de Consiliu Local, iar la discutii a fost prezent si directorul termocentralei Paroseni, Eduard Schmidt.
“Problema este cã distanta între Petrosani si Paroseni este de 18 km, iar conducta este supradimensionatã, vorbesc de conducta magistralã care este veche, avarii apar aproape tot timpul si existã o sincopã în alimentarea cu energie termicã a populatiei din municipiul Petrosani în momentul în care apare o avarie. Pe de altã parte, toatã lumea spune cã e mai ieftin la sistemul centralizat. Da, este mai ieftin la sistemul centralizat decât la gaz pentru cã existã aceastã subventie pe care noi o plãtim doar la 10-15% dintre consumatori si dacã nu am mai da subventia pe gigacalorie, cu sigurantã, încãlzirea în acest moment pe sistem centralizat nu ar fi mai ieftinã decât încãlzirea pe gaz metan sau pe alte surse de încãlzire. În toamna anului trecut, noi ne-am luat angajamentul pentru a relua furnizarea agentului termic. Complexul Energetic ne-a pus “sula’n coaste” cã nu mai furnizeazã agent termic din cauza datoriilor, si Primãria nu avea nicio datorie, si ne-am luat un angajament cã vom plãti 70% din încasãri. Din pãcate, nu s-a putut sã se încaseze, fiind un grad de încasare de doar 50%, deci din 2000 de apartamente, au plãtit doar 1000 si au si dânsii dreptate, au furnizat un serviciu, pe care nu îl pot recupera ca bani”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petrosani.
Primarul a subliniat cã varianta propusã de cei care au întocmit studiul este realizare a cinci centrale de cartier care sã functioneze pe gaz metan.
“Studiul spune cã cea mai bunã solutie în acest moment ar fi cinci centrale de cartier pe gaz metan, care sã alimenteze apartamentele, dar acolo e o conditie care spune cã ar trebui sã creascã abonatii minim 5000, de la 2000. dacã stãm sã facem si alte calcule economice vedem cã noi nu ne-am amortiza investitia decât în 20-25 de ani, iar apoi va trebui sã le schimbãm pentru cã vin alte norme de mediu si de rentabilitate. Noi suntem în situatia în care am rãmas singurii din Valea Jiului care am rãmas fideli acestui sistem, si nu am gresit, însã nici nu putem sã fim un fel de experiment si sã stãm cu sufletul la gurã dacã primim sau nu primim cãldurã, tocmai de aceea am introdus si acest sistem alternativ în scoli cu retele pe gaz metan care poate fi chiar mai ieftin decât încãlzirea centralizatã pentru cã avem posibilitatea sã oprim cãldura pe timpul noptii sau în weekend. La sistemul centralizat nu este posibil cã sunt niste pierderi”, a mai spus primarul.
De cealaltã parte, directorul termocentralei Paroseni, Eduard Schmidt, a precizat cã sezonul acesta nu au fost probleme în privinta termoficãrii.
“Am fãcut toate eforturile necesare si mãrturie stã ultima iarnã în care cred cã nu ati avut plângeri legate de serviciul pe care noi l-am prestat. S-a pornit greu din cauza datoriilor istorice din urmã, dar nici pentru iarnã aceasta nu s-a plãtit contravaloarea a ceea am prestat. Orice altã solutie implicã bani, iar dacã la noi s-a gãsit întelegere si am zis cã mai pãsuim nu stiu dacã la gaz se va gãsi aceeasi întelegere. Dacã nu plãtim ni se taie gazul. si nouã ni s-a pus “sula’n coaste” si stãm mereu cu ea acolo si o simtim. Solutia utilizãrii termocentralei Paroseni este utilizarea combustibilului care îl extragem de aici de la noi, din Valea Jiului. Îl folosim si pentru a ne încãlzi si pentru a produce energie electricã. Toatã lumea considerã acest produs (energia termicã –n.r.) un produs rezidual. Nu este asa. Iarna aceasta am functionat mai mult decât 50% cu CAF-ul, care furnizeazã numai energie termicã”, a spus directorul termocentralei Paroseni, Eduard Schmidt.
Realizarea celor cinci centrale de cartier ar costa în jur de 20 de milioane de euro, iar pentru acest proiect sunt disponibile fonduri europene. “Ati functionat cu CAF-ul datoritã nouã cã altfel vã trimiteau acasã, cã curent nu mai dãdeati. Dacã noi nu eram, nu mai porneati nici CAF-ul si stãteati acasã. Acest studiu sã o solutie cu realizarea celor 5 centrale de cartier pe gaz, dar nu înseamnã cã noi luãm aceastã decizie. Noi trebuie sã cântãrim foarte bine dacã mergem pe o solutie localã. 80% din cetãtenii municipiului Petrosani merg pe centrale pe gaz de apartament, deci ca sã facem noi aceastã investitie cu 5 centrale costã vreo 20 de milioane de euro. Nu avem de unde, dar studiul aminteste si de încãlzirea pe sistem centralizat, dar asta e decizia Consiliului Local. Vã spun de ce nu au amintit de dvs (CEH), pentru cã ei au analizat la rece, din punct de vedere sentimental nu îi intereseazã. Eu am vrut un studiu pentru a avea o imagine corectã si sã luãm o decizie în cunostintã de cauzã. Sunt sãtul de “vom vedea, vom face”. De trei ani de zile toatã lumea mã minte si am rãmas de cãrutã. Asta este situatia în acest moment. Noi am investit în sistemul local de distributie, în punctele termice, am pus gigacalorimetre am rãmas ca prostii si stãm asa… primim cãldurã, nu primim. Iar sã rãmânem la decizia factorului politic? Eu cred cã nu mai putem. Eu am o responsabilitate fatã de cetãtenii orasului si trebuie sã gândesc împreunã cu Consiliul Local lucrurile si sã le spunem oamenilor în fatã”, a replicat primarul municipiului Petrosani.
Reprezentantii termocentralei Paroseni cer achitarea facturilor de cãtre abonatii cãrora li se furnizeazã agent termic.
“Pentru a elimina decizia factorului politic, dacã se plãteste serviciul, norma cã se si presteazã. Nu stiu de unde acest curent cã o sã ne închidem. La momentul când s-a dat drumul la termoficare eram în insolventã si societatea dumneavoastrã era în insolventã. Eu sunt aici sã vã informez cã uzina Paroseni va avea viatã lungã si va functiona. Dacã cineva va garantã cã iarna viitoare se va achitat cantitatea de gigacalorie care va fi comandatã se va furniza agent termic”, a mai spus directorul termocentralei Paroseni, care totodatã a subliniat cã reabilitarea magistralei de termoficare ar costa doar 8 milioane de euro, si nu 20 de milioane de euro, precum montarea de centrale de cartier pe gaz metan.
Subventia – sâmburele discriminãrii
Subventia acordatã de Consiliul Local pentru agentul termic este discriminatorie, considerã primarul municipiului Petrosani. Astfel, agentul termic este mai ieftin decât gazul metan.
“Nu mai vreau sã ajungem în situatia aruncatului pisicii în curtea unuia sau a altuia. Cred cã niciunul dintre colegii mei nu mai vrea aceastã situatie. Este mai ieftinã (termoficarea-n.r.) pentru cã noi plãtim o subventie si discriminãm 80% din populatie pentru 20% din populatie, care de fapt e 10% (abonatii serviciului de termoficare care plãtesc facturile –n.r.). eu nu mai vreau ca populatia sã treacã prin ce am trecut iarna trecutã. Mai bine le spun din luna mai care e situatia, si ne încãlzim cu altceva”, a mai spus Iacob Ridzi.
Edilul este contrazis de oficialii termocentralei Paroseni, care apreciazã cã gigacaloria produsã în sistem centralizat este mai ieftinã decât gazul.
“Din calculele noastre, energia furnizatã de noi este mai ieftinã decât cele provenite din alte surse. Suntem o optiune viabilã care poate furniza necesarul de energie termicã atât pentru iarnã viitoare, cât si pentru multi ani înainte. care va fi solutia adoptatã de dumneavoastrã nu ne apartine. Eu sunt aici sã fac lobby pentru serviciul nostru. solutia este sã le oferim locuitorilor serviciile pentru care am fost fãcuti. în anii ’80 termocentrala Paroseni a fost fãcutã pentru a oferi acest serviciu întregii Vãi a Jiului. Vulcanul nu mai dã decât la institutiile publice, Lupeniul vrea sã îsi taie magistralele cã nu se mai încadreazã în peisaj…”, a mai spus Eduard Schmidt.
Urmeazã ca pe viitor, Consiliul Local sã decidã care variantã o adoptã, cea a mentinerii sistemului centralizat de termoficare sau realizarea unor centrale de cartier pe gaz metan. La cea din urmã variantã sunt necesare 20 de milioane de euro si cel putin 5000 de abonati. O altã conditie importantã este achitarea facturilor, în ambele situatii.
Monika BACIU
