1.400 – 1.500 t de huilã zilnic ar urma sã livreze Complexul Energetic Hunedoara în urmãtoarea perioadã. Este estimarea optimistã a sindicalistilor de la Muntele, care sustin cã mai sunt probleme efectiv doar la mina Lonea, unde a fost descoperit un foc endogen, care împiedicã furnizarea huilei. Situatia, însã, se poate îmbunãtãti constant, desi, în lunile de varã, când a fost si secetã, CEH nu prea a vândut energie, din lipsa huilei.
„În momentul de fatã, lucrurile încep sã se îndrepte, în sensul cã mâna Livezeni merge destul de bine în aceastã perioadã, mina Vulcan merge si ea liniar, Lupeniul are un abataj în functie si urmeazã sã se punã si acolo în functie un alt abataj, rãmânând problema de la mina Lonea. Teoretic, nivelul productiei ar trebui sã creascã în urmãtoarea perioadã si sã reglementãm problema lipsei de cãrbune”, spune Darius Câmpean, presedintele Sindicatului Muntele.
În aceastã varã, productia medie de cãrbuni a scãzut drastic, din cauza problemelor la douã dintre minele care produc acum huilã, Lonea si Livezeni. În prima unitate, au existat probleme în subteran si tot personalul a fost evacuat, în timp ce, la Livezeni, productia de huilã a fost opritã, pânã la montarea unui complex mecanizat, care sã deschidã un nou front de lucru. Potrivit celor din cadrul Complexului Energetic Hunedoara, în perioada verii, minele din Valea Jiului abia dacã mai produceau 1100 t de huilã zilnic, iar asta, în conditiile în care, în 2015, spre exemplu, productia era de nu mai putin de 4.000 de tone zilnic, la aceleasi unitãti miniere. În 2017, 27,5 la sutã din energia României a fost produsã din lignit si huilã. Acum, importãm energie. Sãptãmâni întregi, în aceastã varã, România nu a reusit sã-si asigure consumul de energie electricã din productie internã. Ca urmare, a importat. Capacitatea instalatã în productia de energie în România, potrivit Transelectrica, este de aproximativ 24.400 MW, iar potrivit reprezentantilor Ministerului Energiei, capacitatea care si este capabilã sã producã nu depãseste 14.000 MW. Din aceasta, cam 4.500 MW sunt reprezentanti de eoliene si fotovoltaice, iar aproximativ 6.500 MW – de hidrocentrale, scrie pagina de energie Focus energetic.
Cu atât mai mult, în aceastã perioadã, termocentralele pe cãrbune nu mai reusesc sã asigure alimentarea cu energie electricã, mai ales cã ar trebui sã achizitioneze si certificate de carbon (cele pe cãrbune – 1 certificat pentru fiecare MWh produs, iar cele pe gaze – 1 certificat pentru fiecare 2 MWh produsi), în conditiile în care un certificat CO2 se tranzactioneazã cu aproximativ 29 euro, iar productia în termocentrale a reprezentat, în aceastã perioadã, pânã la circa 40% din întreaga cantitate de energie produsã în România. Pretul pe piata spot din România a variat, în aceastã perioadã, între circa 35 si 85 euro/MWh.
Diana Mitrache
