Complexul Energetic Hunedoara a scãpat de faliment, dar sperã sã continue sã scoatã cãrbuni din minele ce trebuiau închise anul trecut. Este o sperantã alimentatã de ultimele rezultate ale unor specialisti veniti din Polonia, tocmai pentru a stabili cum e mai bine. Asta, dupã ce si specialistii de la noi de la INSEMEX, au zis cam acelasi lucru.
„Institutul polonez, care a fost desemnat de cãtre Comisia Europeanã sã realizeze acel studiu, care sã arate cum trebuie închise cele douã mine, a elaborat un material preliminar, ce a fost înaintat conducerii CEH în 22 decembrie. Materialul, la partea de concluzii aratã clar cã activitatea cu productie la Lupeni si Lonea trebuie sã continue. Acesta s-a concretizat într-o adresã, pe care CEH a trimis-o la Ministerul Energiei, care, la rândul sãu, a trimis-o Consiliului Concurentei, pentru renotificarea Comisiei Europene. Acest material nu vorbeste de perioadele pentru care trebuie sã se continue activitatea cu productie la cele douã exploatãri de huilã si nici de cantitãtile ce vor fi extrase, lucruri ce vor fi precizate clar în momentul finalizãrii acestui studiu”, a precizat Darius Câmpean, presedintele Sindicatului Muntele, sindicat reprezentativ la nivelul CEH,
De altfel, expertii din zona noastrã au precizat, la rândul lor, cã sunt rezerve de huilã în subteran, care trebuie exploatate, pentru a evita autoaprinderi, iar motive pentru a continua activitatea subteranã la cele douã mine, existã. „ Din motive de securitate, în primul rând, ele trebuiesc exploatate pânã la ultima tonã de huilã”, a mai spus Darius Câmpean, cu precizarea cã activitatea a si fost reluatã imediat dupã ce s-a finalizat vacanta de 3 zile pe care minerii au primit-o de Revelion.
Directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Samuel Dioane sustine cã activitatea de exploatare continuã, însã în baza programului de închidere.
“Pentru punerea în sigurantã a locurilor de muncã se continuã activitatea cu productie. Avem si oameni, materiale cumpãrãm. Nu s-a pus problema sã nu le asigurãm materialele, strictul necesar, pentru a evita orice problemã. Siguranta oamenilor e pe primul lor si apoi restul”, a declarat Samuel Dioane, directorul general al CEH.
Productie, fãrã returnarea subventiei
Conducerea societãtii sustine cã nu existã riscul de a returna subventia, deoarece cele douã exploatãri miniere sunt tot pe program de închidere. Ministerul Energiei arãta, anul trecut cã “scoaterea” minelor Lonea si Lupeni din programul de închidere autorizat de Comisia Europeanã ar avea drept consecintã imediatã obligarea beneficiarului ajutorului de a returna toate sumele acordate pânã în prezent prin acte normative, cu titlu de ajutor de stat pentru închidere, atât Complexului Energetic Hunedoara cât si Societãtii Nationale pentru Închideri Mine Valea Jiului (pentru minele Petrila, Paroseni si Uricani) – în total cca. 400 mil. Euro”. Numai cã cele douã unitãti miniere nu au fost scoase din programul de închidere, ci s-au operat modificãri în ceea ce priveste termenul de închidere.
“Cele douã exploatãri miniere sunt tot pe programul de închidere, doar cã se vor închide într-un timp pe care îl va stabili studiul polonez care va fi terminat în 120 de zile de la contractare. Dupã ce polonezii vor finaliza studiul, vom sti exact etapele, ce metode se preteazã pentru închidere”, a mai spus sursa citatã.
Insolventa a fost biruitã iar…
Curtea de Apel Alba-Iulia a transat dosarul insolventei Complexului Energetic Hunedoara. Dupã doi ani de procese la Deva, Alba Iulia sau Bucuresti, cu cereri de interventie, Curtea de Apel Alba Iulia a dat verdictul final în dosarul principal al insolventei. Complexul Energetic Hunedoara nu intrã în insolventã, Curtea de Apel Alba Iulia respingând astfel cererea Complexului Energetic Hunedoara privind deschiderea procedurii insolventei.
Complexul Energetic Hunedoara a beneficiat în anul 2015 de un ajutor de stat de salvare si, pentru cã nu a fost rambursat la timp, salvarea s-a transformat în restructurare.Comisia Europeanã a aprobat în primãvara anului 2015, acordarea unui ajutor de salvare Complexului Energetic Hunedoara pentru achizitionarea certificatelor de carbon. Statul român, prin Ministerul de Finante a întârziat aprobarea ajutorului, astfel cã societatea energeticã desi a achizitionat cu întârziere certificatele de carbon, a primit si amendã, iar salvarea s-a transformat în restructurare. Specialistii din minerit spun acum cã singura solutie este divizarea, lucru impus si de Comisia Europeanã.
Cei de la ANAF ar putea acum sã-si ia partea viabilã în contul datoriilor si sã o încredinteze altui administrator. Partea minierã, însã, ar vrea sã continue si cu minele Lupeni si Lonea, însã, deocamdatã nu s-a luat nicio decizie în acest sens.
Cine si-a asumat rãspunderea?
Rãspunderea pentru continuarea activitãtii celor douã unitãti miniere este una managerial. Directorul general al CEH, în baza studiului efectuat de INSEMEX si firma polonezã a decis acest lucru. “Continuarea activitãtii de exploatare este o alegere. Responsabilitatea e a conducerii executive, dar din studiul polonez reiesea clar cã trebuie continuatã activitatea pentru punerea în sigurantã a zãcãmântului, a locurilor de muncã, a oraselor Petrila si Lupeni. Viata unui om si a unui oras nu se pune în balantã cu o functie. Noi ne bazãm pe studiul INSEMEX, pe studiul polonezilor, pe faptul cã Comisia Europeanã ne-a indicat GIG sã ne dea solutie, am mers pe mâna lor si ca atare am notificat Ministerul, am notificat COnsiliul Concurentei care au transmis la Uniunea Europeanã faptul cã se continuã activitatea”, a mai spus directorul general al CEH.
Ce perspective are CEH?
CEH are nevoie de bani, de investitii si sustinere si toate sunt asteptate în 2019, de la Guvernul României, ca si de la UE, care ar putea sã decidã dacã vor mai fi ajutate termocentralele pe huilã si minele, ca atare. „În primul rând, trebuie sã spunem cã avem câteva probleme ce vor trebui rezolvate într-un sens sau altul, de cãtre Guvernul României. Aici mã refer la acel ajutor de stat, la prelungirea activitãtii cu productie, pentru punerea în sigurantã a celor douã unitãti miniere, la investitiile ce sunt necesare în celelalte douã exploatãri ce nu au ajutor de stat si, desigur, la investitiile si mentenanta necesare în cele douã termocentrale, pentru a functiona în conditii normale”, a precizat liderul actual al minerilor din Valea Jiului.
În plus, la minele din Valea Jiului este nevoie de oameni care sã munceascã. Sunt locuri la minele Vulcan si Livezeni si acum se fac studii pentru a stabili dacã se vor face noi angajãri.Victor Grigorescu, fost ministru al energiei a fãcut o analizã a sistemului european si a precizat cã „Comisia Europeanã, Consiliul UE si Parlamentul European vor încerca sã ajungã la un compromis cu privire la cea mai importantã initiativã din cadrul „Pachetului Energie Curatã pentru Toti Europenii“, care ar putea elimina accelerat folosirea combustibililor fosili, mai ales cãrbunele, pentru productia de electricitate. Dacã propunerea se mentine în forma actualã, cãtre finalul urmãtoarei decade, centralele care emit peste 550 g CO2/KWh nu vor mai putea primi plãti (ajutor de stat) pentru cã acoperã vârfurile de consum în caz de crizã sau conditii climaterice exceptionale. În România, principalul sector afectat este cel carbonifer, care va trebui sã se descurce numai cu banii obtinuti din vânzarea electricitãtii pe piata liberã. Cu alte cuvinte, dacã preturile la electricitate nu vor creste suficient pentru a acoperi costurile de productie si costul emisiilor de gaze cu efect de serã, Complexele energetice nationale nu au prea multe optiuni de supravietuire. Anticipând acest potential rezultat, state precum Germania si Polonia au aprobat deja la Bruxelles scheme de sprijin care garanteazã plãti pe termen lung, mai ales pentru producãtorii afectati, unele chiar dupã 2030. Asteptarea este cã contractele în derulare nu vor fi afectate de noua legislatie, ceea ce ar reprezenta o discriminare flagrantã fatã de situatia altor state membre, de exemplu România si Bulgaria, dar nu numai. Chiar si asa, unii specialisti estimeazã cã în Germania eliminarea cãrbunelui din mixul energetic nu se va întâmpla înainte de 2037, cu toate cã statul german va învesti în reconversia industrialã a zonelor afectate”, spune fostul ministru, care aratã cã dacã va exista un deficit pe piata energiei, atunci UE sugereazã cã ideal ar fi sã se meargã pe importuri din statele vecine.
Diana Mitrache
Monika BACIU
