Refuzul vaccinãrii copiilor a devenit o modã, dar una îngrijorãtoare, dacã e sã te pozitionezi de partea celor multi, a oamenilor care socotesc cã e bine sã îsi imunizeze copiii.
Cei care refuzã sã îsi vaccineze copiii, iar mai apoi îi aduc în colectivitate, cã doar au dreptul la a alege, rãspund doar de copilul lor, dacã se îmbolnãveste. Nimeni, din sistemul românesc de sãnãtate, nu poate spune exact cine e vinovat, dacã un copil nevaccinat face o formã severã de boalã în colectivitate. Medicii trag acum un semnal de alarmã si încearcã sã îi responsabilizeze cumva pe pãrinti.
„Fac un apel cãtre toti pãrintii sã se prezinte la medicii de familie si sã vaccineze acesti copii. În primul rând mã refer la rujeolã. Stim foarte bine cã au fost mari probleme la noi în tarã si nu numai la noi, dar la noi au fost si decese”, spune dr Constantin Gheorghiu, medic de familie, vicepresedinte al Colegiului Medicilor de familie Hunedoara.
Sunt zeci de astfel de cazuri, iar când semneazã cã îsi asumã asa ceva, medicii le cer sã îsi sume si riscurile.
„Au posibilitatea sã refuze, din pãcate. Sigur, semneazã pe propria rãspundere. Dar nu se stie dacã aceastã semnãturã va avea consecinte ulterior. Dacã acel copil face boala si este într-o comunitate, pãrintii ar putea fi trasi la rãspundere, cã nu au acceptat imunizarea. Sunt boli virale în care singura posibilitate este vaccinul”, mai afirmã medicul Gheorghiu.
Medicii dau asigurãri cã vaccinurile sunt sigure, însã, pãrintii tot refuzã. Si îsi aduc copiii, mai întâi, la grãdinitã. Cei de aici, însã, nu pot face nimic legal.
„Legislatia actualã nu prevede nicio formã de preventie din partea institutiilor scolare, în ideea în care noi sã cerem o hârtie prin care sã vedem dacã acel copil a parcurs etapele de vaccinare, pe care pãrintele ar trebui sã le asigure copilului”, sustine prof. Lucia Munteanu, coordonator a unor grãdinite ce însumeazã 600 de copii.
Si povestea se încheie aici, cã nimeni nu poate obliga un pãrinte, care are motivele lui de scepticism, sã îsi vaccineze copilul. Iar de aici, pânã la pandemii nu poate fi mult, însã, educatorii se vãd neputinciosi.
„Foarte multi pãrinti se informeazã din diferite surse si vin si spun cã, fie vaccinul nu este eficient, cã nu îi asigurã imunitatea suficientã ca sã nu se îmbolnãveascã. Altii spun cã efectele secundare pot constitui o problemã pentru familie, unii copii fac febrã, reactii alergice, însã, prin ceea ce facem noi, la nivel de discutie cu pãrintii este sã îi atentionãm cã sunt responsabili de sãnãtatea copilului, cu atât mai mult în momentul în care apeleazã la intrarea în colectivitate a copilului”, mai afirmã Lucia Muntean.
Medicii, însã, contrazic clar acesti pãrinti. „Vaccinurile de acum sunt foarte sigure. Cele mai multe vaccinuri sunt cu virusi morti, adicã niste fractiuni din virus si nu poate da boala. Dar si mai demult aveam succes la nivel national. Este o mare gresealã sã crezi cã îi faci rãu copilului, cã sunt boli împotriva cãrora putem lupta doar cu vaccinuri. Când apare boala existã riscuri de deces, sau de sechele, cum dacã vã uitati, este poliomielita ”, afirmã medicul Gheorghiu.
Singurii responsabili devin astfel tot pãrintii fiecãrui copil, iar dacã acestia îsi asumã colectivitatea, în baza unui act medical, din care rezultã cã acel copil, la momentul intrãrii în colectivitate, este apt medical, în ciuda lipsei vaccinurilor, e doar problema lor.
Potrivit unor statistici, în tara noastrã se înregistreazã cel mai mare numãr de cazuri de rujeolã din UE (din peste 1.500 de cazuri depistate în acest an, jumãtate sunt în România).
De asemenea, România este pe locul al doilea la frecventa pojarului, diagnosticat de 7 ori mai des, fatã de ratã medie europeanã. Si rubeola, si pojarul pot fi mortale, când apar complicatii. Astfel cã din cauza unui banal pojar, 500 de copii mor anual.
Potrivit datelor furnizate de Societatea Românã de Pediatrie, în anul 2011, în România, tuberculoza a înregistrat o incidentã de 82,8 cazuri la 100.000 locuitori si o mortalitate de 7 decese/100.000 de locuitori. De asemenea, în acelasi an, la nivel mondial, au fost înregistrate 4.867 cazuri noi de difterie. Tot în anul 2011, în România au fost confirmate 19 cazuri de îmbolnãvire cu tetanos, cu 13 decese, 78,9% fiind la persoane cu vârstã mai mare de 30 ani.
Diana Mitrache
