Productia de energie pe bazã de cãrbune va fi pusã între paranteze. Presedintele Comitetului National Român pentru Consiliul Mondial al Energiei, Iulian Iancu (PSD) a subliniat cã România va pune între paranteze cãrbunele, datã fiind decizia Comisiei Europene care vizeazã cresterea procentului de energie regenerabilã.
„Întreg sectorul energetic trece prin socuri uriase, iar noi, România, suntem supusi la unul dintre cele mai mari, sã zicem, teste de stres, în sensul cã decizia de acum douã zile a Uniunii Europene de a ridica procentul la 34% energie regenerabilã din totalul energiei înseamnã cã vom pune între paranteze cu o vitezã uriasã cãrbunele”, a precizat Iulia Iancu, liderul CNR-CME.
Potrivit oficialului, România va trebui sã valorifice resursele regenerabile de producere a energiei electrice. „Si atunci vedem cã va trebui sã gãsim solutii de la ceea ce înseamnã micro-grid, tranzactia la nivel de prosumer, la valorificarea oricãrei capacitãti tehnologice în energia regenerabilã – si vorbesc aici cã sunt 7,2 miliarde de euro pusi la dispozitie de Uniunea Europeanã, dintre care 70% în procent 100% nerambrursabil pentru proiectele mici de pânã la 12 milioane de euro. Vã dati seama ce înseamnã la nivelul unui stat dezvoltarea tehnologiilor de productie de energie regenerabilã plecând de la prosumer si micro-retele!?”, a întrebat Iancu.
Comisia Europeanã cere cã România sã elimine subventiile pentru cãrbune. România trebuie sã specifice toate subventiile din energie, în special cele pentru combustibilii fosili, precum si planurile si actiunile pe care le are în vedere pentru a le retrage, se aratã în raportul de evaluare al Comisiei Europene a proiectului planului national integrate privind energia si clima (NECP). Comisia Europeanã remarcã faptul cã existã o “tensiune” între obiectivul UE de decarbonizare si alegerea Guvernului român de a continua productia de energie pe bazã de cãrbune dupã 2030. Tinând cont de impactul cresterii pretului la certificatele de carbon, precum si de competitivitatea scãzutã a cãrbunelui, dar si de impactul poluãrii asupra sãnãtãtii publice, acest aspect contradictoriu trebuie discutat si fundamentat în planul final.
Deja mai mult de jumãtate din statele membre UE au anuntat cã vor renunta la energia pe bazã de cãrbune pânã în 2030 cel târziu. Cel mai recent anunt a venit din partea Slovaciei care va închide ultima termocentralã în 2023.
Totodatã, Comisia Europeanã recomandã cã România sã ia mãsuri pentru “a realiza o mai bunã integrare a aspectelor care asigurã o tranzitie justã si echitabilã, mai ales tinând seama de impactul social si de impactul asupra ocupãrii fortei de muncã, prin enumerarea unor mãsuri si calendare mai concrete pentru rezolvarea problemei sãrãciei energetice, în conformitate cu cerintele prevãzute în Regulamentul (UE) 2018/1999. A discuta nevoile si mãsurile legate de schimbãrile structurale pe care le implicã tranzitia la o energie curatã în regiunile monoindustriale, precum cele care depind de industria cãrbunelui sau de alte sectoare energointensive”.
România a trimis Comisiei Europene prima variantã a planului integrat energie-mediu, în care îsi asumã o tintã de regenerabile de 27,9% la nivelul anului 2030, Comisia a cerut României ridicarea tintei, la 34%. În plus, România a transmis Comisiei Europene o notificare în ceea ce priveste prelungirea termenului de închidere a minelor Lupeni si Lonea. Oficialii europeni au cerut lãmuriri suplimentare.
Cosmin BACIU
