Blocajul din Defileul Jiului pune în pericol alte investitii. SE CAUTÃ SOLUTII

„Blocarea proiectului privind amenajarea hidroenergeticã a râului Jiu pe sectorul Bumbesti-Livezeni, dupã ce instanta a admis plângerile unor organizatii neguvernamentale de mediu, pune în pericol protectia populatiei si emite un semnal de nesigurantã cãtre toti investitorii din România”, se aratã într-un comunicat al Hidroelectrica.
Comunicatul vine în urmã întâlnirii de vineri, de la Târgu Jiu, dintre conducerea companiei si mai multi oficiali locali cu Andrei Maioreanu, secretar de stat în Ministerul Energiei, pe tema „Obiectivul de investitii Amenajarea hidroenergeticã a Râului Jiu pe sectorul Bumbesti-Livezeni Perspective de realizare si dezvoltare”.
Mai mult, specialistii spun cã populatia este în pericol acum:” pentru protectia populatiei din zonele adiacente aval de proiect, pentru limitarea posibilelor distrugeri cauzate de viiturile  caracteristice perioadelor de iarnã-primavarã, evitarea inundãrii drumurilor nationale, precum si pentru punerea în conservare în conditii de sigurantã a lucrãrilor deja efectuate, autoritãtile centrale si locale, împreunã cu consortiul derulator al proiectului Hidroelectrica, cerceteazã cãile de  actiune imediatã  si prioritizarea acestora”, potrivit comunicatului.
Se cautã acum solutii pentru punerea în conservare a lucrãrilor. în conditiile respectãrii legii si obtinerii autorizatiilor necesare, aceasta fiind singura solutie pânã la comunicarea motivãrii instantei, act ce ar permite societãtii stabilirea urmãtorilor pasi pentru deblocarea proiectului de la  Bumbesti-Livezeni.
”Nu cãutãm acum vinovati pentru blocarea proiectului, ci solutii pentru punerea în sigurantã si, ulterior, pentru punerea în functiune. Finalizarea investitiilor hidroenergetice  în derulare, de cãtre Hidroelectrica –  producãtor de energie din surse regenerabile de interes national – este o mãsurã asumatã ferm prin Programul de Guvernare. La fel – cresterea gradului de  valorificare a potentialului hidroenergetic. Ministerul asigurã  întreg sprijinul pentru finalizarea lucrãrilor de pe Jiu”, a afirmat Andrei Maioreanu,  secretar de stat în Ministerul Energiei, citat în comunicat.
La rândul sãu, presedintele Directoratului Hidroelectrica, Bogdan Badea, a declarat cã blocarea proiectului reprezintã un semnal foarte prost de nesigurantã transmis investitorilor.
„Sunt surprins si profund dezamãgit de blocarea proiectului prin decizia Curtii de Apel. Este un semnal foarte prost, de descurajare si nesigurantã, transmis tuturor investitorilor din România, nu doar celor din energie. Am atras atentia în repetate rânduri asupra incoerentelor legislative care afecteazã grav felul în care sunt realizate lucrãrile la obiectivele noastre. Din pãcate, solicitãrile Hidroelectrica si semnalul de alarmã pe care l-am tras au rãmas fãrã ecou. Iatã, suntem astãzi în fata unei situatii fãrã precedent: o investitie pentru care s-au cheltuit 155,5 milioane de euro, foarte necesarã sistemului, gata sã fie pusã în functiune, intrã în conservare cu perspectiva de a fi distrusã. Ne dorim sau nu sã facem investitii? Consider cã a fost creat un precedent extrem de periculos. Cum sã vorbim despre dezvoltare în conditiile în care nu poti sã faci investitii pentru cã existã oricând spectrul ca autorizatii obtinute perfect legal sã fie mai apoi anulate de instantã”, a subliniat Bogdan Badea.
Pânã acum au fost investite sume uriase în aceste douã amenajãri de pe teritoriul judetului Hunedoara si cea de pe Gorj. Cifrele aratã cã lucrãrile care au fost realizate sunt aproape gata si cã acum se mai fac doar lucrãri de echipare si montare a instalatiilor în centrale. Pânã în data de 31. 12. 2016, valoarea totalã a lucrãrilor a fost de  619.837.480 de lei, devizul total general fiind de peste 100 de milioane de euro.
În afara celor douã tunele din defileu, investitia este completatã de un baraj cu microhidrocentralã amplasat la Livezeni, la intrarea în defileu, care permite acumularea unui volum de apã de 130.000 mc, precum si de o centralã suprateranã echipatã cu 3 grupuri Francis, pentru un debit total instalat de 36 mc/s, si putere instalatã de 40,5 MW. Complexul energetic, dacã va fi vreodatã  finalizat, va avea o capacitate anualã de 259 GWh.
Diana Mitrache