De astãzi, 8 iunie 2016, începe etapa a doua de umplere a celei mai mari acumulãri de apã din Valea Jiului. Odatã cu aceasta, va fi reluat, în scurt timp, si programul de alimentare a populatiei din acest baraj.
Dupã ce s-au finalizat cele mai importante lucrãri de reparatii din ultimii 40 de ani, barajul de la Valea de Pesti intrã în cea de a doua etapã de umplere. Miercuri, 8 iunie, este ziua în care urmeazã ca în baraj sã mai intre alti 10 m de apã, aceasta fiind etapa care va permite si alimentarea populatiei din acumularea din Vestul Vãii Jiului. „Am început umplerea pe 18 mai 2016. S-au umplut primii 10 m, barajul s-a comportat normal, am fãcut mãsurãtorile topografice, pentru comportarea staticã si suntem în faza în care din 8 iunie începem a doua fazã de umplere, cu încã 10 m”, a declarat Sorin Corici, seful Sistemului Hidrotehnic Valea Jiului.
Lucrãrile, primele de la darea în folosintã în anii 70 a acumulãrii de apã, au vizat, în principal, înlocuirea vanelor si acum se fac injectii cu lapte de ciment, pentru stabilizarea acumulãrii imense din aceastã parte a Vãii Jiului. Data de 15 iulie este înaintatã ca fiind ultima la care se vor mai face lucrãri la acest baraj, dar populatia va primi apã de aici mult mai repede. „Acumularea de la Valea de Pesti alimenteazã toatã zona de Vest a Vãii Jiului, si anume în jur de 100.000 de locuitori si existã si pentru atenuarea undei de viiturã, iar, în ultimii ani se exploateazã posibilitatea de producere a energiei electrice prin microhidrocentrale. Sunt douã, una a celor de la Apa Serv si una de la Hidroelectrica Hateg”, a mai adãugat seful Sistemului Hidrotehnic, cel care monitorizeazã atent lucrãrile.
Din 1973, de când s-a dat în folosintã, barajul de la Valea de Pesti nu a fost niciodatã reparat, niciodatã golit si nici curãtat, aceasta fiind prima procedurã de o asemenea anvergurã. Lucrãrile au o valoare de 350.000 de euro si erau absolut necesare, în conditiile în care de schimbarea vanelor respective depindea siguranta acumulãrii de apã. Umplerea se face etapizat, câte 10 m periodic, dupã care se fac mãsurãtori topografice de stabilitate.
Diana Mitrache
